Uncategorized
Huda lui Papară şi Gheţarul Scărişoara, incluse într-un proiect privind conservarea speciilor de lilieci în Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău
Mai multe peşteri din judeţul Alba au fost incluse într-un proiect derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Asociaţia pentru protecţia Liliecilor din România şi Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”. „Conservarea speciilor de lilieci în Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău” este un proiect s-a mai desfăşurat şi pe teritoriul judeţelor Bihor şi Cluj, în perioada 2010-2013. La Peştera Huda lui Papară a fost montată o poartă de protecţie a liliecilor, iar la Gheţarul Scărişoara a fost modificat sistemul de iluminat interior. De asemenea, la ambele peşteri au fost amplasate panouri de avertizare şi informare pentru turişti.
De-a lungul celor trei ani au fost curăţate de deşeurile acumulate nouă peşteri şi 15 au fost închise pentru a asigura protecţia speciilor de lilieci şi a habitatelor subterane.
În perioada 7-9 noiembrie, la Oradea a avut loc conferinţa de finalizare a proiectului „Conservarea speciilor de lilieci în Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău”, care s-a derulat în judeţele Alba, Bihor şi Cluj.
Potrivit rezultatelor prezentate, în perioada 2010-2013 au fost punctate şi următoarele obiective:
– a fost modificată iluminarea în trei peşteri amenajate pentru turişti, în scopul evitării deranjării liliecilor
– au fost montate 300 de adăposturi artificiale în locurile unde liliecii nu-şi pot găsi adăposturi naturale cum sunt pădurile tinere, în apropierea suprafeţelor de apă, sub poduri sau pe clădiri
– au fost montate 15 panouri informative la peşterile care au fost închise; acestea conţin informaţii privind descrierea peşterii şi motivele închiderii acesteia, informaţii generale privind liliecii
– au fost montate panouri de avertizare la 40 de peşteri de pe teritoriul judeţelor Alba, Bihor, Cluj
– a fost elaborat un planul de management pentru 7 specii de lilieci, un ghid metodologic privind liliecii şi managementul adăposturilor subterane
– au fost organizate activităţi ecologice, concursuri interşcolare şi excursii la peşterile din arealul proiectului
– au fost realizate traininguri pentru formarea unei reţele de specialişti în domeniu protecţiei liliecilor
– au fost editate şi distribuite materiale informative şi necesitatea protejării lor la şcoli, licee, universităţi din ţară şi la administraţii de arii protejate.
La conferinţa de închiere a proiectului au participat specialişti din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Comisia Patrimoniului Speologic, agenţiile prentru protecţia mediului din ţară, parcuri naţionale şi naturale din ţară şi străinătate, administratori şi custozi Natura 2000, ONG-uri, cluburi de speologi. Proiectul a fost cofinanţat de Comisia Europeană.
Citeşte şi HARTA SPEOLOGICĂ a județului ALBA: Doar două din cele peste 15 peșteri sunt amenajate turistic. Vezi ce frumuseți subterane zac în Apuseni
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News