Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

HARTA SPEOLOGICĂ a județului Alba. Subteranele spectaculoase ale Apusenilor sau țara de sub pământ. Peșteri unicat în Europa

Publicat

Numit și țara de “sub pământ”, tărâmul peșterilor din județul Alba poate reprezenta un adevărat punct de atracție pentru orice turist ajuns în zonă și mai ales pentru cei pasionați de speologie.

Cascade de zeci de metri înălțime, săli ornamentate cu stalagmite, cele mai mari colonii de lilieci de pe continent sau vechi adăposturi ale zeilor, acestea sunt doar câteva dintre bogățiile din subteranele peșterilor din Alba.  

Vizitarea lor este posibilă acum, la începutul verii, în condițiile eliminării restricțiilor impuse de starea de urgență.

Este vorba despre Gheţarul de la Scărişoara şi Poarta lui Ionele, care pot fi vizitate pe tot parcursul anului. Programul de vizitare este cuprins între ora 9.00 și 18.00 în fiecare zi, iar prețul unui bilet de intrare este 10 lei. Astfel, turiștii beneficiază de ghid, iar pentru vizitare aceștia nu au nevoie de echipament special, ci doar de îmbrăcăminte sportivă.

În România, în total sunt amenajate 12 peşteri dintre care doar 7 sunt electrificate. În judeţul Alba, dintre cele două peşteri amenajate, doar Gheţarul de la Scărişoara este o peșteră electrificată.

Pe de altă parte, Peştera Urşilor din județul Bihor este singura peşteră din România exploatată şi amenajată la standarde internaţionale, cu 87.000 turişti plătitori în anul 2012.

Unele dintre peșterile din Alba au statut de unicat în Europa și vizitarea lor promite descoperirea unui tezaur natural al județului din care fac parte peșterile Poarta lui Ionele, Ghețarul de la Scărișoara, Ghețarul de la Vârtop, Peștera de sub Zgurăști, Peștera Pojarul Poliței, Avenul din Șesuri, Peștera Poarta Zmeilor, Peștera Huda lui Papară, Peștera Vânătarele Ponorului, Peștera Pârâul Hodobanei, Peștera Hoanca Apei, Avenul din Hoanca Urzicarului, Peștera Dîrninii sau Peștera Huda Orbului.

Peștera Poarta lui Ionele atrage privirile oricui prin dimensiunile gigantice și este cunoscută ca fiind una din peșterile înfricoșătoare ale Apusenilor. Rețeaua Poarta lui Ionele este rețeta perfectă pentru cei cărora le plac secretele naturii.

Denumirea peșterii vine de la numele haiducului Ionel care, conform legendelor locale, se ascundea aici de poteră și care nu ar fi fost prins niciodată dacă nu ar fi fost trădat.

Peștera oferă una dintre cele mai frumoase priveliști, iar plăcerea descoperirii acesteia vine din faptul că nimeni nu se așteaptă ca, atât de aproape de șosea, ascunsă de copaci să se afle un portal de peșteră înalt de 17 m.

Accesul în peșteră este simplu, și nu doar înălțimea peșterii este surprinzătoare, ci și lățimea ei. Interesant la acest loc este faptul că în partea terminală se distinge o pâlnie uriașă unde se strânge apa în vremuri ploioase. Totodată, de admirat este și pârâul care țâșnește pur și simplu din grohotișul de la intrarea în peșteră.

Peștera a suferit modificări începând cu anul 1989 pentru amenajarea în scopuri turistice, iar după 1990 aceasta a intrat în administrația Clubului Sfinx din Gârda de Sus.

Peștera se situează în Munții Bihor, aproape de valea Arieșului la sud de Parcul Natural Apuseni. Pentru a ajunge la Poarta lui Ionele se pornește din centrul Gârdei de Sus, pe DJ 750 care se desprinde la dreapta din DN 75. După 1 km de mers, în dreptul râului Ordâncușa, se vede pe un drum la stânga un podeț de piatră.

Câțiva metri mai sus urmează o punte de lemn și apoi o cărare în trepte de piatră, care urcă 100 de metri printre copaci, de-a lungul unei mici cascade. La capătul acestei cărări se observă gura peșterii.

Ghețarul de la Scărișoara este primul ghețar ca mărime din țară și al doilea din lume și se bucură de o mulțime de vizitatori care coboară până în inima peșterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare ghețar. Vechi de peste 4000 de ani, ghețarul are o grosime de 22 m și este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Ghețarul de la Scărișoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiștii sunt sfătuiți să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deși se simte și frigul și umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliștea compensează.

Cifrele arată că portalul peșterii este înalt de 24 m și lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheață are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălțimile stalagmitelor variază de la câțiva centimetri și ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peșteră monument al naturii din România în 1938, peștera are ca atracții Sala Mare dar și Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheață. Ambele sunt accesibile publicului.

Peștera ghețar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se pornește din centrul Gârdei de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat, apoi la prima intersecţie la stânga, pe un drum pietruit şi, după maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat se desprinde un drum asfaltat la dreapta, care urcă în serpentine spre Ghețar.

După aproximativ 8 kilometri, ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Ghețarul de la Vârtop este cunoscut ca celebra locuință a omului preistoric și nu este adresat vizitatorilor mai fricoși. Peștera reușește să dea fiori celor care se avântă să o viziteze, ea fiind totodată una dintre cele mai atrăgătoare peșteri din Estul Europei.

Peștera, cunoscută prin belșugul de formațiuni, îi întâmpină pe turiști cu o gură uriașă de somn după care urmează o mulțime de bolovani. Peștera este unică prin culoarele foarte înguste prin care poate fi străbătută.

Pentru străbaterea peșterii trebuie urcat și coborât într-un mers strecurat, în genunchi printre pereții umezi ai culoarelor. Peștera are mai multe încăperi printre care se numără Sala Ghețarului, Sala Domului, Sala Minunilor și Sala Mare dar aici pot fi admirate și ornamente cu coloane, stalactite, stalagmite sau scurgeri parietale.

Ghețarul se află în Parcul Natural Apuseni, în sudul Platoului Padiș, și reprezintă granița cu județul Bihor. Pentru a se ajunge la ghețar se pornește de la Gârda de Sus unde se ajunge pe DN 75, pe ruta Abrud-Câmpeni-Albac.

De aici pleacă drumul DC 130 din centrul comunei până la Gârda Seacă, de unde continuă până la satul Casa de Piatră. De la ultima casă din sat accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră spre vest în pădure.

Peștera de sub Zgurăști adăpostește cel mai mare lac permanent subteran din țară și este ieșită din comun datorită proporțiilor sale copleșitoare.

Deși nu se ajunge foarte ușor la peșteră, merită efortul atât datorită peisajelor din exterior cât și a celor din interior pentru pitorescul lor încă neatins de om.

Peștera este sculptată în calcare albe masive iar apa care se pierde aici, în calcar, apare în peștera Poarta lui Ionele. La intrarea în peșteră avenul are un diametru de 40 m, cu o adâncime de 50 m. Se remarcă la această peșteră și Sala Mare care are dimensiuni impresionante, cu o lungime de 65 m, o lățime de 40 m și o boltă înaltă de 35 m.

Aici însă nu se găsesc stalagmite, stalactite sau alte formațiuni.

Peștera de sub Zgurăști se află în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni, pe latura de sud-est a Munților Bihor. Drumul spre peșteră este îngreunat de vegetația deasă a versantului deoarece accesul se face pe poteci neclare și pe pante repezi care pornesc din zona Zgurăști sau de la Poarta lui Ionele, față de care peștera de sub Zgurăști se află la 100 m distanță.

Peștera Pojarul Poliței a intrat de mult în topuri ca una dintre peșterile românești de categoria I, de valoare mondială.

Un lucru care nu este cunoscut de foarte mulți turiști este faptul că Peștera Pojarul Poliței este legată subteran de Ghețarul de la Scărișoara. Această peșteră merită vizitată de cei care reușesc să se bucure de belșugul de galerii.

Peștera este unul dintre punctele forte ale rezervațiilor Parcului Natural Apuseni datorită exuberanței neobișnuite a interiorului, care cuprinde săli mari, culoare înguste, lacuri temporare, coloane, stalactite, stalagmite, scurgeri de ape sau coralite. De asemenea, Peștera Pojarul Poliției este ideală pentru fotografia subterană.

Peștera Pojarul Poliței este situată în ținutul carstificat al Munților Bihor, pe stânga pârâului Gârdioara. Accesul pornește din Gârda de Sus, pe DC 130 ce se desprinde la dreapta din DJ 750. Se continuă pe DC 130, 18 km pe Valea Ordâncușii, până se ajunge în satul Ghețar.

De acolo se urcă pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană. La dreapta aceasta duce la Ghețarul de la Scărișoara, pe când la stânga coboară, câteva sute de metri, până la Peștera Pojarul Poliției.

Avenul din Șesuri este o peșteră cunoscută și sub numele de peștera 1 Mai după ziua în care primul picior de explorator a trecut pragul acestui aven. Avenul deține cea mai înaltă scurgere parietală din Carpați și mai ales una din cele mai mari adâncimi carstice din țară.

Vizitarea acestei peșteri este înfrumusețată de priveliștile ce acompaniază drumul până acolo. Așa că, oricât de greu este de ajuns la peșteră, „recompensa” este garantată de frumusețea acestui ținut cu versanți puternic împăduriți cu colibe, garduri de lemn și poieni. De asemenea, de jur împrejurul rezervației sunt culmi domoale care formează un contrast cu încăperile peșterii care au adâncimi de 220 m.

Acum 30 de ani, într-un clasament al avenelor, Avenul din Șesuri ocupa locul șapte între avenele cu cele mai mari diferențe de nivel din țară. Interiorul abundă de puțuri, praguri, cascade, fiind pe de o parte spectaculos, dar pe de altă parte foarte solicitant în explorare.

Avenul din Șesuri se află la doar 500 m de gura Peșterii Scărișoara iar accesul se poate face pe o cale aproape în întregime rutieră și pornește din Gârda de Sus, pe DJ 750 din DN 75, preț de 19 km până la drumul forestier care duce la Ghețarul Scărișoara, și apoi la Avenul din Șesuri.

Peștera Poarta Zmeilor este o peșteră pe care mulți o caută, dar puțini o găsesc. Peștera se află departe de drum și este greu de descoperit de turiști datorită faptului că se află ascunsă într-un cadru încă sălbatic dificil de localizat pe hartă.

Peștera este una dintre cele mai vechi de mare altitudine ale Trascăului, lucru care se vede din portalul prăbușit aflat la 15 m de gura rezervației.

Portalul este mai degrabă un pod de piatră care amintește de peisajele stâncoase ale Hudei lui Papară și ale Vânătoarelor Ponorului care nu se află departe.

Peștera dispune de un interior lung de 125 m care îi poartă pe vizitatori printre pereți cu scurgeri de apă, stalactite tubulare, bazine umplute cu apă specifice cavernelor și hornuri care atârnă de tavan.

Peștera și portalul se află la aproximativ 1.150 m înălțime în sud-vestul Culmii Bedeleu din lanțul Trascăului. Pentru a ajunge la Peștera Poarta Zmeilor se pornește din centrul satului Sălciua de Jos, pe un drum nemodernizat (DC 130), care se desprinde la dreapta din DN 75 pe direcția Câmpeni-Turda. În curând se părăsește DC 130 și apoi accesul se face pe o potecă marcată cu cruce roșie până la peșteră.

Peștera Huda lui Papară este cea mai denivelată peșteră de pe teritoriul României și găzduiește cea mai mare colonie de lilieci de pe continent.

Peștera cumulează toate superlativele fiind cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrice din România.

În vremea dacilor peștera era folosită ca locuință de cult. Se spune că Zamolxes, zeul dacilor s-a retras în peștera din Trascău, fiind la acel moment cea mai mare și cea mai vizibilă.

Huda lui Papară este cunoscută ca fiind și foarte periculoasă. Intrarea aflată la o altitudine de 567 m, este înaltă de aproape 40 m și pare o despicătură artificială în peretele de calcar, baza îngustă de 6 m fiind ocupată de un lac cu o adâncime de până la 2 m.

Lungimea lui de 50 m este primul obstacol în explorarea peșterii și este urmat imediat de Cascada Evantai, un bloc de piatră peste care alunecă întregul debit de apă al pârâului și care trebuie escaladată.

Peștera este de asemenea și o rezervație speologică. Aceasta a fost amenajată pentru vizitare în 1986. Locul reprezintă o adevărată capcană care îi poate surprinde pe vizitatori în caz de ploaie torențială. Peștera poate fi vizitată doar cu ghid specializat și cu echipament adecvat.

La Huda lui Papară se poate ajunge pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitate Sălciua de Jos, iar de acolo pe drumul comunal parțial asfaltat se merge aproximativ 5 km până în cătunul Sub Piatră.

Peștera Vânătarele Ponorului oferă probabil cel mai impunător peisaj din județ deoarece vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului. Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere.

Rezervația propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conține uriașul aven oval Vânătarea. Dimensiunile avenului sunt extrem de mari, de peste 150 m lungime, 100 m lățime și 80 m adâncime. Și aici, ca și la Huda lui Papară s-au produs tot feluri de prăbușiri care au dus la formarea pereților abrupți.

Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos, cum se trece de al doilea pod și continuă la dreapta cu un drum îngust cât pentru o singură mașină.

Apoi urcă tot mai abrupt până ce iese din pădure și drumul se continuă pe un platou montan cu priveliști rare. Drumul este asfaltat până sus, astfel că urcarea nu este foarte dificilă. Pe ultimii 800 m însă traseul continuă cu mers pe jos până la rezervație.

Peștera Pârâul Hodobanei este o peșteră situată pe versantul stâng al pârâului Hodobana și unicitatea ei constă în faptul că această peșteră are o singură intrare foarte îngustă de 1m/1m.

Explorarea peșterii este dificilă deoarece dispune de o rețea complicată de galerii fiind etajată pe 8 nivele. Peștera este una dintre cele mai greu de explorat din România, mulți speologi renunțând la a mai reveni aici datorită greutăților de parcurgere întâmpinate.

Peștera reprezintă practic un mister pentru speologia românească existând totodată multe alte posibilități de continuare a explorării peșterii și prezența unor elemente încă nedescoperite.

Peștera a fost descoperită în anul 1979 când a început explorarea ei și se află pe teritoriul satului Hodobana, din Arieșeni.

Peștera Hoanca Apei este un loc din Apuseni despre care se spune că speologii au ce povesti. Peștera se găsește pe drumul spre Ghețarul de la Vârtop. Principalul motiv pentru care această peșteră merită vizitată este faptul că la Peștera Hoanca Apei se găsește singurul izvor carstic intermitent din România. Acest lucru este remarcabil dat fiind faptul că în România se găsesc aproximativ 900 de peșteri. De asemenea, întreaga rezervație este clasificată drept o peșteră de valoare excepțională reprezentativă pentru patrimoniul speologic internațional.

Peștera a fost descoperită în anul 1980 și este faimoasă pentru urmele de viață animală ce le deține fiind un muzeu al ursului de peșteră.

Accesul la această peșteră se face din Gârda de Sus de unde se continuă 6,5 km pe DC 130 până la satul Hodobana iar de aici pe o potecă până la aven.

Avenul din Hoanca Urzicarului supranumit și Avenul Independenței, este una dintre peșterile din România cu cea mai mare denivelare din România. Peștera se găsește în inima Parcului Natural Apuseni, într-un decor rustic, aproape de cătunul Vârtop.

Intrarea în peșteră este o adevărată aventură iar pentru a pătrunde în interior este nevoie de echipament special deoarece interiorul avenului este periculos pentru cei neinițiați în speologie.

Pornind din Alba Iulia drumul urcă din Câmpeni spre Vârtop (DN 75) înainte de care se desprinde spre nord-est o potecă. E locul unde începe drumeția propriu-zisă pe cărarea ce trece prin Poiana Vârtop și continuă de-a lungul caselor localnicilor, apoi printr-o pădure de molid, coborând pe lângă Pârâul Luncșoara.

Peștera Dîrninii adăpostește un număr mare de insecte cu patru aripi și urme de viață ale ursului de cavernă. Deși este lungă de 5.545 m, peștera are o deschidere de doar 3 m înălțime iar galeria de intrare se întinde pe 70 m.

Podeaua Peșterii Dîrninii este foarte argiloasă și umedă. Ineditul peșterii constă în farmecul surd al unei ape subterane care se aude în golurile încăperilor.

Accesul spre peșteră se face din Albac pe DN 1 R până în satul Mătișești, de unde se continuă cca 4 km pe un drum forestier. Acesta se desfășoară de-a lungul Văii Albacului, până la baza versantului în care se află peștera. De aici se urcă pe o potecă pentru 150 m. Aceasta duce până la gura peșterii, situată la o înălțime de 50 m față de fundul văii.

Peştera Huda Orbului dezvăluie o veritabilă abundență de stalagmite. Cursul de apă al peșterii prezintă tot felul de rupturi de pantă, ca niște cascade, dintre care cea mai înaltă are 8 m.

Toate acestea se întâmplă la 180 m de la intrarea în peșteră, loc în care galeria devine îngustă și inaccesibilă. Această peșteră este des inundată iar turiștii pot avansa doar până la cascada de 8 m.

Huda Orbului este accesibilă printr-un traseu care pornește din Gârda de Sus pe DC 130 care este de aproximativ 13 km. Acesta duce până în satul Casa de Piatră, apoi se continuă pe o potecă ce urcă brusc de la 1000 la 1250 m, prin fânețele gospodăriilor risipite, pe o distanță de maxim 5 km.

Peştera Coiba Mare este una dintre cele mai valoroase peşteri din Carpaţi datorită interiorului spectaculos. Acest lucru se confirmă prin cifrele care arată că peştera are o lungime de 6.064 m, intrarea este înaltă de 47 m, cu o înălţime de 74 m, fiind totodată cea mai lată din ţară.

Peştera este săpată la poalele unui perete gigantic, înalt de 150 m. Interesant este faptul că vârfurile muntoase ce străjiesc rezervaţia ating chiar şi 1500 m. Interiorul peşterii cuprinde numeroase săli, ultima dintre acestea fiind chiar sala mare unde se găseşte un lac imens cu ape negre pe care plutesc trunchiuri aduse de viituri.

Pentru a ajunge la Peştera Coiba Mare turiştii trebuie să intre pe DC 130, care se desprinde din Gârda de Sus, spre nord, după care se continuă 12,5 km până în satul Casa de Piatră. De acolo, din limita din care pădurea intersectează drumul, se coboară până la gura peşterii aproximativ 20 km.

Peştera Coiba Mică este îngustă şi implică totodată un parcurs sinuos deoarece apa pârâului Gârdioara se pierde în interiorul peşterii într-o cascadă ce măsoară 12 m. La 25 m de intrarea în peşteră începe o serie de cascade, lacuri şi galerii iar pentru parcurgerea lor este necesar un echipament special.

Accesul la această peşteră este identic cu cel pentru peştera Coiba Mare, diferenţa constă în faptul că drumul forestier care porneşte din satul Casa de Piatră continuă în lungul văii Gârdioara aproximativ 600 m până la peşteră.

Turismul speologic este o formă de turism mai puțin cunoscută dar la nivel mondial numărul celor care ale să exploreze peștrile este în creştere. Pe de altă parte, neamenajarea peşterilor din România poate împiedica creșterea numărului turiştilor, comparativ cu alte țări europene. În patrimoniul speologic al României există 12.000 de formaţiuni carstice, bunuri care se află în proprietatea statului de diverse dimensiuni ce pornesc de la 10 m şi ajung chiar şi până la 50 km.

Oana ALEXA



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

6 Comentarii

6 Comentarii

  1. citizen

    joi, 25.07.2013 at 22:46

    draga Oana ar trebui sa iti mai actualizezi informatiile „Peștera ghețar se află în Parcul Natural Apuseni iar pentru a ajunge acolo se pornește din centrul Gârdei de Sus în direcția satului Gârda Seacă. După maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat se desprinde un drum de țară la dreapta care urcă în serpentine spre Ghețar. De la un moment dat drumul este inaccesibil pentru mașini așa că trebuie parcurs pe jos timp de aproximativ o oră și jumătate.”

    drumul care urca la ghetar e asfaltat si acesibil si cu skatebordul daca vrei
    asa ca nu mai fac bani cu jeepurile intreprinzatorii din Garda.
    plus ca e amenajat si celalt drum care duce la ghetar dar e mai lung (drumul judetean )

    • moderatorul de serviciu

      vineri, 26.07.2013 at 10:53

      @citizen, Multumim, am verificat si am modificat. ai dreptate.

  2. Pingback: Cum poți să îți petreci timpul în weekend? Vreme bună pentru munte, piscine sau vizite la castelele, peșterile sau mănăstirile din Alba | Alba24

  3. Pingback: Servicii şi centru de promovare turistică în zona Albac – Horea – Vadu Moţilor. Lucrări scoase la licitaţie cu 130.000 de euro | Alba24

  4. Pingback: Huda lui Papară şi Gheţarul Scărişoara, incluse într-un proiect privind conservarea speciilor de lilieci în Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău | Alba24

  5. peri

    joi, 08.01.2015 at 13:48

    Spectaculos traseu.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

COD PORTOCALIU de furtună în tot județul Alba. Se vor semnala vijelii puternice, averse și grindină. Autoritățile, în alertă

Publicat

furtuna

Autoritățile din Alba sunt alertă din cauza unui cod portocaliu de furtună. Potrivit ISU Alba, din  2 iulie, ora 12:00 până în 2 iulie, ora 22:00 se vor semnala vijelii puternice, cu rafale de peste 70-80 de kilometri la oră, averse torențiale, frecvente descărcări electrice și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși local 35…40 și izolat 50…60 l/mp, pe întreg județul Alba.

Având în vedere avertizările primite, s-a dispus activarea Grupei Operative din cadrul Centrului Operațional al ISU Alba, începând cu ora 12:00, pentru a monitoriza permanent situația.

Ca principală măsură, ISU Alba a înștiințat fiecare UAT din județ, cu privire la fenomenele meteorologice prognozate și a transmis măsurile ce trebuie luate pentru a preveni evenimentele care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau produce pagube materiale.

Ca măsură suplimentară, au fost prealertate toate subunitățile, în vederea ridicării nivelului de operaționalizare a tehnicii din dotare, specifice tipurilor de risc posibile în urma avertizărilor primite.

Pentru optimizarea misiunilor de răspuns la potențialele efecte generate de fenomenele meteorologice preconizate, pompierii din cadrul ISU Alba sunt pregătiți să asigure în cel mai scurt timp intervențiile pentru limitarea efectelor produse de situațiile de urgență, forțele de intervenție fiind suplimentate la nevoie.

Măsuri în cazul producerii unei furtuni

  • întrerupeți orice activități în aer liber
  • dacă vă suprinde furtuna, intrați în casă, într-o construcţie sau într-un autoturism pentru a nu fi loviți de obiecte, pomi/crengi, stâlpi
  • închideți bine ferestrele şi uşile
  • dacă vă aflați într-o zonă deschisă (câmp, plajă, o ambarcaţiune pe apă), așezați-vă ghemuit, puneți mâinile pe urechi şi pe cap, iar capul între genunchi
  • evitați obiectele înalte, precum un copac izolat în zonă deschisă, câmpuri, plaje sau ambarcaţiuni pe apă, orice obiecte metalice, precum utilaje agricole, echipamente de fermă, motociclete, biciclete
  • dacă vă aflați în pădure, căutați adăpost într-o zonă în care sunt copaci mai puţin înalţi
  • dacă sunteți într-o zonă deschisă, mergeți spre o zonă joasă, precum o vale
  • dacă vă aflați pe un lac, ajungeți la mal de urgenţă şi adăpostiți-vă!
  • evitați drumurile inundate (mers, șofat)
  • aveți grijă la firele de curent electric căzute (mai ales în apă), la poduri avariate parțial sau total, la arbori sau clădiri afectate de furtună.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Florin Mărginean, membru al comunității din Alba Iulia, noul Guvernator al Rotary District 2241, România și Republica Moldova

Publicat

Florin Mărginean, membru al comunității din Alba Iulia, a preluat mandatul de Guvernator al Rotary District 2241, România și Republica Moldova.

Tradiționala ceremonie de „rotire a colanului” pentru cea mai înaltă poziție Rotary din România și Republica Moldova s-a desfășurat astăzi, 1 iulie, în Cetatea Alba Carolina.

Sala Unirii a fost gazda unei ceremonii pline de semnificații, în cadrul căreia Florin Mărginean a preluat coordonarea activității rotariene din România și Republica Moldova, pentru un mandat de un an.

Originar din Alba Iulia, Florin Mărginean este un om de afaceri cu activități în domeniul amenajărilor peisagistice, membru al Rotary Club Alba Iulia din 2014.

Ales Guvernator pentru un mandat de un an de zile, Florin Mărginean a ales să pună accent în mesajul său de la evenimentul festiv pe două dintre valorile organizației: schimbul de idei și prietenia.

„De astăzi, o nouă echipă preia coordonarea Districtului, respectând astfel principiul rotației aplicat încă de la început de fondatorul Rotary, americanul Paul Harris.

Sunt optimist că vom reuși să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor colegilor mei rotarieni, dar și că vom reuși să fim suport pentru comunitățile noastre.

Tema anului ne îndeamnă să ne imaginăm Rotary, să ne imaginăm ce putem face pentru ca lumea să fie mai bună.

Sau altfel spus, cum putem să ne ajutăm comunitățile, cum putem SERVI mai presus de sine”, a declarat proaspătul Guvernator Rotary District 2241.

În cadrul ceremoniei, arădeanul Adrian Luca a predat mandatul de Guvernator exprimându-și speranța că Rotary rămâne una dintre cele mai puternice organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cu multe activități în folosul comunităților locale vulnerabile.

La eveniment au participat personalități rotariene din cele două țări, discursurile rostite au pus în evidență importanța implicării în viața socială a comunității.

În mandatul său de Guvernator, Florin Mărginean are formată o echipă de coordonare care mai cuprinde printre alții pe Mircea Solovăstru, Vice Guvernator – membru al Rotary Club Târgu Mureș (fost Guvernator 2016 – 2017) și Florin Secașiu, secretar districtual – membru al Rotary Club Alba Iulia.

Despre Rotary

Rotary International este una dintre cel mai vechi organizații neguvernamentale la nivel mondial. Cu o istorie de 117 ani, Rotary numără astăzi 1,5 milioane de membri, în 35.000 de cluburi răspândite pe tot mapamondul.

 

Din punct de vedere organizatoric, cluburile dintr-o țară sau mai multe, se află sub coordonarea unui District condus de un Guvernator. District 2241 reunește peste 140 de cluburi Rotary din România și Republica Moldova.

În cadrul cluburilor, profesioniști din diverse domenii pun la dispoziție resurse de timp și financiare pentru a dezvolta programe care sprijină comunitățile locale.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șase personalități vor primi o stea pe Aleea Celebrităților din Sibiu. Programul ultimelor două zile ale FITS 2022

Publicat

Şase personalităţi din lumea artelor spectacolului vor primi, sâmbătă seara, câte o stea pe Aleea Celebrităţilor, în cadrul unei gale care va avea loc la Filarmonica de Stat, au anunţat organizatorii Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS).

Potrivit sursei citate, în cadrul galei de sâmbătă va fi recunoscut meritul a doi români, actorul Ion Caramitru şi violoncelistul Götz Teutsch şi a patru personalităţi din străinătate – Sasha Waltz, Claus Peymann, Éric-Emmanuel Schmitt şi Krzysztof Warlikowski.

Gala Celebrităţilor va avea loc de la ora 19.00, la Filarmonica de Stat din Sibiu, preţul unui bilet fiind de 100 de lei, potrivit Agerpres.

Cine sunt cei omagiați la FITS 2022

Sasha Waltz este una dintre cele mai respectate coregrafe ale momentului, dansatoare şi regizoare, fiind membră a Academiei de Arte din Berlin, unde conduce Baletul de Stat împreună cu Johannes Öhman.

Polonezul Krzysztof Warlikowski va primi şi el o stea pe Aleea Celebrităţilor de la Sibiu, fiind directorul artistic al Nowy Teatr din Varşovia.

În 2021, a primit Leul de Aur pentru întreaga sa activitate în cadrul Bienala de la Veneţia (Italia).

Götz Teutsch este un celebru violoncelist care s-a născut la Sibiu, fiind unul dintre membrii fondatori ai ansamblului The 12 Cellists of the Berlin Philharmonic, alături de care susţine concerte în întreaga lume.

Éric-Emmanuel Schmitt este dramaturg, prozator, romancier, scenarist şi regizor franco-belgian. Cărţile sale sunt traduse în 48 de limbi, iar piesele sale de teatru sunt montate în peste 50 de ţări.

Claus Peymann va primi şi el o stea la Sibiu, după ce a regizat numeroase spectacole bazate pe piese din repertoriul clasic, dar şi din cel contemporan.

Ion Caramitru, omagiat post-mortem

Ion Caramitru a fost unul dintre cei mai importanţi şi apreciaţi actori de teatru şi film din România. Între 1996 şi 2000, Ion Caramitru a fost numit Ministru al Culturii. El s-a stins din viaţă în data de 5 septembrie 2021.

FITS continuă sâmbătă şi duminică cu numeroase evenimente. Unul dintre cele mai renumite spectacole de la Sibiu – „Faust”, regizat de Silviu Purcărete, este programat de la ora 22.00 la Fabrica de Cultură, în timp ce concertul zilei va avea loc la ora 22.30 în Piaţa Mare din centrul oraşului, unde va urca pe scenă Cargo.

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu – membru al Rețelei Circostrada

Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu (TNRS), prin Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) şi structurile sale asociate, a devenit membru al Circostrada, reţeaua europeană dedicată circului contemporan și artelor spectacolului de stradă.

Anunţul oficial a fost făcut de către Stephane Segreto-Aguilar – Head of International Development at ARTCENA and Circostrada Network Coordinator, în 30 iunie, în timpul sesiunii la care a participat online în cadrul Bursei de Spectacole de la Sibiu, în prezența domnului Constantin Chiriac, președintele FITS și directorul general al TNRS.

„Este o onoare pentru Teatrul și Festivalul nostru să se alăture celor 127 de membri ai Circostrada și să împărtășească cu ei cunoștințele, experiența și valorile noastre comune.

Noua calitate de membri ai reţelei va reprezenta o oportunitate excelentă de a dezvolta aceste sectoare şi în țara noastră și de a încuraja factorii de decizie politică să includă circul și artele de stradă în strategiile lor pe termen mediu și lung, oferind șansa artiștilor noștri și tinerei generații de a-și continua sau de a începe o carieră în România” – Constantin Chiriac.

Propunerea ca TNRS, prin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, să devină membru al acestei reţele s-a bazat pe importantele parteneriate dezvoltate în ultimii anii, afilierea la alte structuri internaționale, accesul la finanțări europene, precum și coproducțiile cu parteneri locali, regionali, naționali și internaționali.

Teatrul Național „Radu Stanca” va contribui la calendarul de evenimente al Circostrada prin găzduirea diferitelor activități ale rețelei (inclusiv o viitoare reuniune anuală a Circostrada), prin invitarea unor organizaţii membre la Bursa de Spectacole de la Sibiu, prin includerea mai multor artiști din țările est-europene în programul următoarelor ediții ale FITS, dar şi prin acceptarea unor eventuale oferte de parteneriat în dezvoltarea de noi proiecte de cooperare.

Programul FITS 2022 – 2 și 3 iulie, ultimele 2 zile

Sâmbătă, 2 iulie

EXPO Galeria Dragoste | artist anonim – Dan Raul Pintea. Strada Andrei Șaguna 5, între 10 și 17
(Detalii)
EXPO Universul ucrainean al Mariei Prymachenko. Piața Huet, 24h
QUEST The Riddle –
NOCTURN & Spin Arts (UK). Casa Teutsch, între 9 și 20
(Detalii)
EXPO Les lèvres rouges – Anamaria Șut. Promenada Mall, de la ora 10
(Detalii)
CONFERINȚE SPECIALE Octavian Saiu în dialog cu Götz Teutsch. Filarmonica de Stat, ora 11
(Detalii)
SPECTACOL-LECTURĂ Fiecare-n felul său, de Luigi Pirandello.
Biblioteca Astra – Sala festivă, ora 14
(Detalii)
SPECIAL My Ladies Rock – Jean-Claude Gallotta Company. Fabrica de Cultură Construcții SA – UniCredit, ora 17
(Detalii)
INEDIT Micro-Folie. Centrul Cultural Habitus, de la ora 17
(Detalii)
ALEEA CELEBRITĂȚILOR 2022. Aleea Cetății, ora 18
(Detalii)
GALA CELEBRITĂȚILOR 2022. Filarmonica de Stat, ora 19
(Detalii)
CIRC Sacru și profan – Circa (Australia). Fabrica de Cultură Construcții SA – UniCredit, ora 20
(Detalii)
DANS OUTDOOR SYLPHES – Aerial Strada (Spania – Argentina). Piața Mare, ora 21.30
(Detalii)
TEATRU Rosto – Teatrul ACT. Colegiul Național „Octavian Goga”, ora 22
(Detalii)
CONCERT CARGO. Piața Mare, ora 22.30
(Detalii)

Duminică, 3 iulie

EXPO A Totem to Frumiria – Aparatus 22 & UniCredit Bank, Piața Mare, 24h
(Detalii)
EXPO Goya și Dali, Blestemul Războiului. Muzeul Brukenthal, între 9 și 17
(Detalii)
EXPO Wild instinct – Casandra Vidrighin. Calea Dumbrăvii 142, între 9.30 și 19.30
(Detalii)
CONFERINȚĂ SPECIALĂ George Banu în dialog cu Alessandro Serra și Botond Nagy. Filarmonica de Stat, ora 11
(Detalii)
THERME FORUM Valorificarea puterii artelor – Marina Gorbis. Online, ora 13
(Detalii)
CARTE Octavian Saiu: „Arta de a fi spectator” și „Phèdre”. Filarmonica de Stat Sibiu, ora 13
(Detalii)
FITS TALKS Marius Chivu în dialog cu Ofelia Popii. Online, pagina de Facebook FITS, ora 13
(Detalii)
MUZICĂ Mozart de Madame Pompadour. Cu: Götz Teutsch, Cordelia Höfer, Nicu Șulț, Marius Turdeanu. Filarmonica de Stat, ora 17
(Detalii)
DANS Mai sus! – Jesus Carmona Dance Company. Centrul Cultural „Ion Besoiu”, ora 18
(Detalii)
TEATRU Musca, paie și bătaie, de Lia Bugnar – UNATC & Metropolis. Teatrul GONG, ora 19
(Detalii)
TEATRU O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești) – Teatrul Masca. Piața Mică, ora 20
(Detalii)
SHOW Spectacol cu drone și lasere – EVSKY & KLS Lasers, Piața Teatrului, ora 23.15
(Detalii)

Alba24 este partener oficial al evenimentului.

Sursă foto: FITS – Max Shuz

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Pensii 2022: Explicații legate de noua formulă de calcul a pensiilor. Contradicții legate de perioada minimă de contributivitate

Publicat

Preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, a oferit explicații legate de noua lege a pensiilor, care va recalcula veniturile pensionarilor în baza principiului contributivităţii.

Acesta a spus la RTV că, în opinia sa, modul de calcul ar trebui simplificat, rămânând doar să se înmulţească valoarea punctului de pensie cu numărul anilor de contibuţie

”Noi trebuie să bonificam omul care chiar a contribuit la bugetul de pensii. De aceea, pensiile aflate în plată vor crește. Nu va scădea nicio pensie. Eu zic că în 2023 deja trebuie să avem un act normativ pus pe masa decidenților.

După aceea, el intra în consultare publică. Atunci, noi în primul rând trebuie să ne consultăm partenerii noștri, organizațiile de pensionari relevante la nivel national, sindicatele.

Până la sfârșitul lui 2022 sau începutul lui 2023, noi trebuie să venim cu această propunere de act normativ, care după aceea să-și urmeze parcursul legislativ”, a spus Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii.

Modificări luate în calcul: 

  • 10 ani cotizația minimă și 35 de ani pentru pensionarea la limităde vârstă (în prezent cotizarea minimă este de 15 ani).
  • persoanele care au muncit 10 ani sau peste 10 ani ar avea o pensie egală cu 40% din salariul minim brut pe ţară la momentul ieşirii la pensie şi ar creşte cu 1% pentru fiecare an de cotizare până la 15 ani, astfel încât să ajungă pentru 11 ani la 41% din salariul minim brut, pentru 12 ani la 42% din salariul minim brut.

Baciu îl contrazice pe ministrul Budăi, care cu doar câteva zile în urmă a spus că nu crede că perioada minimă de contributivitate va scădea la 10 ani.

Exemple cotizare minimă pentru pensionare

În acest moment este în vigoare o vechime de 15 ani, însă este luată în calcul și varianta din legea 127, respectiv un minim de cotizație de 10 ani.

Dacă acest lucru se va întâmpla, persoanele care au muncit 10 ani sau peste 10 ani, vor primi o pensie egală cu 40% procente din salariul minim brut pe țară la momentul ieșirii la pensie, iar cei care au cotizat 15 ani vor primi o pensie egală cu 45% de procente din salariul minim brut pe țară de la momentul ieșirii la pensie.

Vezi și Ce pensie vor primi românii care au lucrat mai puțin de 15 ani. Formula de calcul din noua lege a pensiilor

Acest lucru ar însemna 1020 de lei din 2550 de lei cât este salariul minim brut în prezent, respectiv 1.147 de lei, astfel că pentru fiecare an muncit după cei 10 ani vechime, se mai adăuga un procent de 1% până la vechimea de 15 ani.

Se ia în calcul însă și varianta modificării punctului de calcul, astfel încât să nu mai existe o inechitate la acest capitol, iar pensiile să poată fi calculate într-un mod în care oamenii să nu mai fie nemulțumiți.

În acest moment legislația pentru ieșirea la pensie prevede o vechime minimă de 15 ani în câmpul muncii și 35 de ani pentru pensia de limita de vârstă.

Proiectul va mai avea și alte modificări care ar urma să fie făcute în Parlament când  propunerea va fi discutată în comisii și în plen.

Pensii 2022: Modificările propuse în noua lege

Marius Budăi,  ministrul Muncii, a explicat care sunt schimbările care urmează să aibă loc în perioada următoare, potrivit Antena 3.

”Am organizat întâlniri și cu partenerii sociali pentru că îmi doresc ca noi, opoziția de atunci, de la scrierea PNRR-ului, dar și societatea civilă și partenerii sociali care au fost excluși de la scrierea PNRR, măcar la reformele din PNRR să fim parteneri loiali cu toții, onești și să ne asigurăm că atunci când înfăptuim o reformă o înfăptuim în binele și în folosul cetățeanului român.

Ceea ce vreau să spun și să asigurăm împreună cetățenii este că vom face o lege și nu vom renunța la principiul legii 127 și vom îmbunătății legea 127, chiar dacă se va chema altfel, va avea alt număr, dar principiul din lege și anume rezolvarea inechităților din România, din sistemul de pensii, trebuie să primeze” a explicat Marius Budăi la Antena 3.

”Noi, în România, am avut trei acte normative de bază. Legea 3, Legea 19 și Legea 263, dar la aceste acte normative de bază au fost intervenții multiple și pe parcursul implementării acelor modificări, acelor intervenții, s-au creat inechități în sistem de-a lungul anilor.

Și atunci trebuie reparat acest sistem și să ajungem la aceeași contribuție, aceeași pensie, pentru că asta este normalitatea”, a mai spus Budăi.

Ministrul a anunțat că procesul de recalculare este deja în derulare.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax