În Alba, cele mai puţine cazări la hoteluri din regiune. Milioanele de euro băgate în restaurări nu-i fac pe turiști să rămână peste noapte

Luna iunie nu a fost una de succes pentru unităţile hoteliere din judeţul Alba, cel puţin aşa arată analiza cazărilor în această perioadă în regiunea Centru. Cele mai puţine înnoptări, doar 17.268, respectiv 4,98% au fost înregistrate în Alba, comparativ cu Braşov 34,45% (119.399 ) şi Sibiu cu 15,26 (52.893) și chiar județele Mureș, Harghita și Covasna. Rezultatul acestei analize scoate în evidență faptul că autoritățile locale și județene au ales o strategie greșită pentru promovarea turismului și că zecile de milioane de euro investite în obiectivele turistice și istorice nu au adus avantaje economiei locale.

Sosirile în hoteluri deţin în luna iunie 2012, în Regiunea Centru, un procent de 65,05% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică, urmate de cele din pensiuni turistice 10,17%. Cele mai multe sosiri au fost în judeţul Braşov 40,30% (62.078), urmat de Sibiu 20,39% (31.412), iar cele mai puţine în judeţul Covasna 5,26% (8.111).

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2012 au însumat 346.493 (17,45% din totalul la nivel naţional), în creştere cu 9,08% faţă de luna iunie 2011 (317641). Hotelurile au fost alese de turişti în proporţie de 70,83%. La numărul înnoptărilor, pe primul loc se situează judeţul Braşov 34,45% (119.399), urmat de Sibiu 15,26 (52.893), iar cele mai puţine sunt în judeţul Alba 4,98% (17.268).

Publicitate

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost, în luna iunie 2012, de 25,2% pe total structuri de cazare turistică, sub nivelul din luna iunie 2011(28,1%) şi sub nivelul calculat pe  ţară (27,0%). Judeţul Covasna a avut cel mai mare grad de ocupare 42,4%, la polul opus situându-se judeţul Braşov, cu 18,8%. Nici Alba nu stă mai bine la acest capitol, cu un procent de doar 19,7%.

Strategia de dezvoltare turistică a judeţului, o poveste frumoasă pe hârtie

Cifrele privind atractivitatea turistică a judeţului Alba nu sunt dintre cele mai fericite, în contextul în care în ultimii ani au fost înregistrate investiţii importante în infrastructură şi reabilitarea unor monumente istorice în Alba Iulia, spre exemplu, dar şi apariţia unor afaceri private, ca pensiuni atât în oraşul reşedinţă de judeţ, cât şi şi în celelalte localităţi de şes ori montane. Rămâne întrebarea care ar putea fi cauza pentru care nu se înregistrează încă afluxul important de vizitatori care ar putea mobiliza şi dezvoltarea economică a judeţului: prea puţine unităţi de cazare, servicii necorespunzătoare potrivit preţului practicat ori pur şi simplu lipsa atracţiilor turistice?

Consiliul Judeţean Alba are publicat pe site Strategia de dezvoltare turistică, un document editat în 2007, cu 136 de pagini în care sunt prezentate cifre, statistici, context şi măsuri prin care, cel puţin pe hârtie, ar trebui să ducă la creşterea numărului de turişti în judeţ.

După cum se precizează în document, această strategie este solicitată de necesitatea echilibrării cererii şi ofertei de produse şi/sau servicii de turism, prin activităţi de coordonare a resurselor cu politicile locale, care au efect direct asupra sectorului turistic, precum şi asupra domeniilor care influenţează performanţele turismului. Prima direcţie de coordonare se referă la modul în care activitarea de turism este susţinută sau dezvoltată prinrealizarea infrastructurii primare a judeţului, repsectiv drumuri judeţene/locale, alimentare cu apă potabilă şi forme de canalizare a apei menajere. A doua direcţie se referă la coordonarea oferte turistice din punct de vedere al calităţii vieţii din comunităţile locale, reflectată prin oferta de servicii de sănătate, educaţie, incluzând resursele culturale şi nu în cele din urmă gradul de siguranţă oferit vizitatorilor prin serviciile de poliţie comunitară. A treia direcţie de coordonare se referă la modul în care sectorul economic este suţinut de performanţele altori activităţi economice din sectorul agricol şi al industriei alimentare, din tehnlogia comunicaţiilor, meşteşugurile artizanale, precum şi servicii logistice specifice. A patra direcţie de coordonare: modul în care comunităţile locale sunt pregătite să primească grupuri de vizitatori. A cincea direcţie: coordonarea resurselor de mediu existente şi clasificate în legislaţia în vigoare.

„Consiliul Judeţean Alba, comunităţile locale şi sectorul privat, actori interesaţi în dezvoltarea turismului, consideră important să schimbe percepţia judeţului, ca partener de dialog şi ca destinaţie de afaceri în general şi de turism în special”, se arată în documentul elaborat de Consiliul Județean Alba, care vizează o strategie care are drept obiectiv principal interacţiunea dintre creşterea gradului de satisfacţie a vizitatorilor, creşterea economiei locale, protejarea valorilor de patrimoniu natural şi construit şi integrarea turismului în comunităţile locale.