Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Înălţarea Domnului și Ziua Eroilor, 13 iunie. Semnificații, tradiții, superstiții. Credincioșii se salută cu ”Hristos s-a Înălțat”

Publicat

Înălţarea Domnului și Ziua Eroilor sunt sărbătorite în acest an în ziua de 13 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti).

Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.

În această zi, creştinii se salută cu „Hristos S-a Înălţat!” şi „Adevărat S-a Înălţat!”. Sărbătoarea mai este cunoscută, tradițional, și ca Ispas.

Înălțarea Domnului. Semnificații religioase

După Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat de mai multe ori femeilor mironosiţe (femeile purtătoare de mir) şi ucenicilor Săi.

Aşa s-au încredinţat aceştia că El este Fiul lui Dumnezeu cu adevărat şi că a trebuit să pătimească pentru mântuirea oamenilor, potrivit crestinortodox.ro.

La 40 de zile de la Învierea Sa i-a dus pe ei afară din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania ” (…) şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin” (Luca cap. 24; 50-53).

Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.

Răscumpărarea lumii prin întrupare, pătimire, moarte şi Învierea Fiului lui Dumnezeu, cum zice Evanghelistul Ioan: „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unu-Născut l-a trimis în lume ca să răscumpere lumea prin El” (Ioan 3, 16), a fost împlinită prin înălţarea la cer a Mântuitorului Hristos.

Dumnezeu Se mâniase pe noi, şi noi ne abătusem de la Dumnezeu, arată Sfântul Ioan Gură de Aur. Dar între aceste două părţi, a intervenit Hristos şi le-a împăcat.

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi, pentru ca întreaga lume să cunoască că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Înălțarea Domnului. Tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși se salută cu „Hristos S-a Înălțat!” timp de zece zile – din joia Înălțării Domnului, până sâmbătă, la ceasul vecerniei (ora 16.00), din Duminica Pogorârii Duhului Sfânt.

Salutul de Înălțarea Domnului este “Hristos S-a înălțat! – Adevărat S-a Înălțat!”

În această zi se înroșesc ouă și se pregătesc feluri de mâncare, la fel ca de Paști.

Numele tradițional al sărbătorii vine de la Ispas. Se spune că era un cioban care, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul (Înălțarea), tăcut şi uimit şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

De Ispas se spune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, provocând rele oamenilor şi animalelor.

Însă Ispas este considerat vesel, iar tradiția spune că ar fi bine ca oamenii să se bucure și să fie cât mai veseli în această zi.

De Înălţarea Domnului, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc. Se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri.

Alții folosesc frunze de leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.

În această zi este strict interzis să se împrumute sare şi foc. Se spune că aduce ghinion.

Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.

Paștele Cailor

Sărbătoarea mai este cunoscută ca Paștele Cailor. Când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, caii din iesle erau neliniștiți.

Fecioara i-ar fi blestemat să nu se sature decât o dată în an și atunci, doar un ceas. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite.

Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers.

Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paștele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Ziua Eroilor

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc, potrivit Agerpres.

Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920.

Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001.

Pomenirea eroilor români se face și peste an, la fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe.

Sunt pomeniţi „eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român”.

În ziua de joi, 13 iunie 2024, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe din țară vor fi trase în semn de veșnică pomenire, prețuire și recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru libertatea poporului român, credinţa creștină şi ţară, a comunicat Patriarhia Română.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate