Începe Săptămâna Albă: semnificații și tradiții înainte de Postul Paștelui 2025. Ce nu e bine să faci în Săptămâna Brânzei

Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei, este perioada premergătoare Postului Paștelui, având un rol esențial în pregătirea spirituală și fizică a credincioșilor pentru această perioadă de postire și purificare. Aceasta are loc în ultima săptămână înainte de Postul Mare, iar în 2025 se desfășoară între 24 februarie și 2 martie.

În săptămâna albă, nu se mai consumă carne. În această perioadă, nu se fac nici nunţi.

Săptămâna Albă – Semnificația spirituală

Săptămâna Albă simbolizează întoarcerea la un regim alimentar mai simplu, inspirat din stilul de viață al primilor oameni din Rai, care nu consumau carne.

Este o perioadă de tranziție alimentară, menită să faciliteze adaptarea organismului la rigorile Postului Mare, cel mai lung și mai strict post din an.

De asemenea, această săptămână este un timp de reflecție spirituală, în care credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe religioase, să se roage și să mediteze asupra semnificației postului și a înnoirii sufletești.

Săptămâna Albă – semnificaţia liturgică

Începutul Postului Mare este legat de venirea primăverii, asociere pe care o găsim şi în Triod (care cuprinde imnografia pentru perioada Postului Mare). Imnurile mai vechi amintesc de „Primăvara Postului”, o legătură firească, dată fiind perioada din an pentru care e rânduit Postul Mare în regiunile temperate ale emisferei nordice.

Slujbele din această săptămână sunt foarte asemănătoare cu cele care se slujesc în Postul Mare, însă sunt mai scurte.

Săptămâna Albă – Reguli alimentare

Se renunță complet la carne, dar sunt permise produse lactate (lapte, brânză, smântână, unt), ouă și pește.

Spre deosebire de Postul Mare, în această săptămână peștele este permis în fiecare zi.

Tradițional, credincioșii consumă multe preparate pe bază de brânzeturi și lactate, pentru a se bucura de aceste alimente înainte de intrarea în post.

Săptămâna albă – a șaptea săptămâna înainte de Paște

Săptămâna albă sau săptămâna brânzei este ultima săptămână dinaintea Postului Mare și a şaptea săptămână înainte de Paşti.

Este o „săptămână de post de carne” și se recomandă abţinerea de la petreceri, dans şi muzică profană ori de la alte activităţi care ar distrage atenţia de la viaţa spirituală.

De aceea, Săptămâna brânzei este ultima în care creştinii ortodocşi pot mânca produse lactate şi se pot bucura de activităţile sociale care nu vor mai fi potrivite în timpul Postului, o perioadă mai sobră de rugăciune şi introspecţie.

Săptămâna Albă – obiceiuri și tradiții

Lăsata Secului de Brânză (2 martie 2025) marchează ultima zi în care se mai consumă alimente de origine animală înainte de Postul Paștelui.

În unele regiuni, se organizează mese festive cu preparate tradiționale pe bază de brânză și ouă, ca un fel de „ospăț de rămas bun” de la alimentele permise înainte de post.

Tradițiile populare includ și arderea Crăciunului, un obicei întâlnit în zonele rurale, care simbolizează încheierea perioadei de iarnă și începutul purificării pentru primăvară.

Această perioadă mai e cunoscută în popor drept Săptămâna Nebunilor. Se spune că nu e o perioadă bună pentru cununii, nici pentru înmormântări. Cum aceste zile sunt ultimele dinaintea Postului în care se mai pot oficia căsătorii, oamenii obișnuiau să spună că numai nebunii, urâții și proștii fac nunți acum, de unde și denumirea de Săptămâna Nebunilor.

Săptămâna Albă – obiceiuri din fiecare zi

• Lunea albă: Lunea burdufului, se taie burduful de brânză
• Marțea albă: se spune că este bine să se mănânce brânză; nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul
• Miercurea albă: nu este bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești mai devreme
• Joia nepomenită sau Joia necurată: femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an; nu torc, ca să nu le fie bărbații în pericol
• Se mai numește și Joia furnicilor: în unele zone, se făcea turtă din făină sau din mălai, unsă cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca furnicile să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii
• Vinerea albă: se mănâncă doar seara; se ține cu post și rugăciune, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului
• Sâmbăta albă: se fac plăcinte, care se dau de pomană; bărbații nu lucrează, fiind risc de căzături; femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești.
• Duminica albă: odinioară, în “Duminica Iertării”, bunicii îşi aşteptau nepoţii la “bătutul alviţei” delicatesă care era agăţată cu o sfoară în tavan iar cei mici se chinuiau să muşte din ea, fără să o atingă

Săptămâna Albă – pregătirea pentru Postul Mare

Săptămâna Albă este un timp de echilibru și pregătire treptată, atât fizic, cât și spiritual.

Mulți credincioși încep să-și diminueze treptat consumul de alimente de origine animală, pentru a face mai ușoară tranziția către postul strict care începe pe 3 martie.

Se recomandă creșterea timpului dedicat rugăciunii, spovedaniei și faptelor bune.

Această perioadă este importantă atât pentru cei care urmează Postul Paștelui, cât și pentru cei care doresc să adopte o dietă mai echilibrată și sănătoasă înainte de intrarea în post.

Săptămâna albă – timpul petrecut în Rai

Săptămâna albă ne aminteşte de timpul pe care Adam şi Eva l-au petrecut în Rai. Ei nu consumau carne. Postul este timpul întoarcerii la starea paradisiacă.

Consumul cărnii şi al sângelui începe în neamul omenesc abia după momentul căderii în păcat. De aceea, aceste șapte zile sunt și un chip al înălțării, al întoarcerii noastre la starea cea dintâi și în Împărăția Cerurilor, potrivit doxologia.ro.

Săptămâna Albă – rugăciunea Sfântului Eferm Sirul. De ce se mănâncă pește

Din ziua de miercuri a săptămânii albe și până în miercurea Săptămânii Mari se rostește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – „Doamne și Stăpanul vieții mele”, însoțită de metanii – o altă formă de familiarizare cu nevoinţa de-a lungul întregului post.

Dezlegările la pește, lapte, ouă sunt și o pregătire fizică sau trupească a creştinilor pentru postul care va veni. Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni, cu produse din lapte, ouă şi peşte. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului.

O altă particularitate a acestei perioade este și faptul că, în zilele de miercuri și vineri nu se săvârșește Sfânta Liturghie, fiind zile aliturgice.

Săptămâna Albă – sâmbăta asceților

Sâmbăta Săptămânii brânzei ne aduce exemplul asceţilor care au fost postitori prin excelenţă şi care ne arată prin viaţa lor cum să parcurgem drumul anevoios al postului. Această sâmbătă este numită a asceţilor, pentru că acum Biserica ni-i pune înainte „pe toţi bărbaţii şi femeile care, prin multe nevoinţe şi osteneli, au trăit cu cuvioşie. Aceasta, pentru ca, prin pomenirea lor şi a luptelor lor, să ne facă să intrăm cu mai mult curaj în marea luptă a postului. Având ca pildă şi călăuză viaţa lor şi dobândind sprijinul şi ajutorul lor, vom putea fi gata pentru luptele cele duhovniceşti, mai cu seamă când ne gândim că şi ei au avut aceeaşi fire ca şi noi” (Sinaxar, Sâmbăta Lăsatului sec de brânză).

Astfel, asceţii sunt o pildă pentru noi care ne pregătim să parcurgem perioada Postului Mare, cel mai important timp duhovnicesc din cursul anului bisericesc, scrie Ziarul Lumina.

Săptămâna Albă – Duminica Iertării

Ultima zi din Săptămâna Brânzei se numeşte „Duminica Iertării”, o temă centrală a Postului Mare. La Vecernia de duminică seara, toţi credincioşii îşi cer iertare unul altuia şi astfel începe Postul Mare.

De asemenea, în Duminica Iertării, vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în Post.

Postul Paștelui 2025 începe luni, 3 martie și continuă până în 19 aprilie. În 20 aprilie 2025 este Învierea Domnului – prima zi de Paște.

Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-28 aprilie.