Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

INS: Trăim mai mult, dar speranța de viață sănătoasă este în scădere. La 1900, durata medie a vieții unui român era de numai 36 de ani


Publicat

batraniTrăim în medie mai mult, dar speranța de viață sănătoasă este în scădere, arată un studiu al Institutului Național de Statistică (INS). Femeile românce trăiesc în medie 78,91 ani, bărbații, 72 ani. Vestea proastă este că atât bărbații cât și femeile, se așteaptă să aibă o viață sănătoasa timp de doar 59 ani, ceea ce înseamnă o diferență de 13 ani la bărbați și de aproape 20 ani la femei. În perioada 2007-2014, cu toate că a crescut durata medie a vieții atât la bărbați cât și la femei, speranța de viață sănătoasă a scăzut, de la 62,5 ani la 59 ani la femei și de la 60,5 ani la 59 ani a bărbați. Față de valorile medii din UE (de 61,4 ani la bărbați și 61,8 ani la femei), valorile speranței de viață sănătoasă la naștere din România sunt mai mici cu 2,4 ani la bărbați și 2,8 ani la femei.

Situația se regăsește aproape la fel și în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă pentru persoanele ajunse la vârsta de 65 de ani înregistrată în anul 2014, aceasta fiind de 5,7 ani la femei și 5,9 ani în cazul bărbaților, față de 8,6 ani în ambele sexe la nivelul mediei UE-28. Din speranța de viață de 18,02 ani a femeilor de 65 ani (la nivelul anului 2014), numai 5,7 ani vor fi trăiți într-o stare bună de sănătate. Bărbații de 65 ani vor trai, în medie, numai 5,9 ani făra probleme de sănătate din cei 14,68 ani care reprezintă speranța de viață.

Speranța de viață sau durata medie a vieții arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit o persoană, dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referință. Speranța de viață a fiecarei persoane se schimbă pe măsură ce persoană îmbătrânește sau tendințele mortalității se schimbă.

Conform raportului „World Health Statistics 2016. Monitoring health for the SDGs” durata medie a vieții calculată la nivel mondial, în anul 2015, a fost de 71,4 ani.  La femei, 73,8 ani,  iar la bărbați de 69,1 ani. Țările care se plasează în fruntea ierarhiei mondiale sunt Japonia, Elveția și Singapore cu o durată medie a vieții de peste 83,0 ani. La polul opus, cu cea mai mică speranță de viață la naștere s-a situat, în anul 2015, Sierra Leone cu 50,1 ani.

Speranța de viață la nivelul UE-28 a fost de 80,9 ani. Cu toate că la nivelul Uniunii Europene s-au realizat progrese semnificative în domeniul sănătății populației, există în continuare mari decalaje în ceea ce privește speranța de viață între țările membre. Cele mai ridicate valori ale speranței de viață la naștere au fost înregistrate în Spania (83,3 ani) și Italia (83,2 ani). Bulgaria, Letonia și Lituania sunt la polul opus, având speranțe de viață la naștere sub 75 de ani.

România, cu speranța de viață de circa 75 ani, are un decalaj de 6-7 ani față de statele vest europene, situându-se cu 5,9 ani sub media europeană.

Speranță de viață la anumite vârste constituie un reper important pentru configurarea unor politici care iau în considerare ciclul vieții pentru fiecare dintre cele două sexe, cum ar fi politicile de ocupare a forței de muncă, politicile de pensionare, politicile din domeniul îngrjirii sănătății. Speranța de viață la 65 ani de pildă, este un indicator important pentru aprecierea longevității unei populații marcate de fenomenul de îmbătrânire, cunoscut fiind faptul că persoanele vârstnice au o stare de sănătate precară și o mortalitate mai ridicată comparativ cu cele care aparțin grupelor de vârstă mai tinere.

În anul 2014, speranța de viață a bărbaților de 65 ani a oscilat între 13,8 ani (Letonia) și 19,7 ani (Franța), iar speranța de viața a femeilor de 65 ani a oscilat între 17,6 ani (Bulgaria) și 24,0 ani (Franța). Nivelul de educație reprezintă un factor important care contribuie la valorile înregistrate de speranța de viață.

Cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât ratele de mortalitate sunt mai mici și, în consecință, speranța de viată este mai mare. Speranța de viată după nivelul de educație indică faptul că persoanele cu cel mai înalt nivel de educație au o durată a vieții mai mare față de persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație.

De exemplu, în Estonia persoanele cu studii superioare trăiesc cu circa 14 ani mai mult decât cele cu studii primare, iar în Bulgaria și Slovacia cu 10 ani mai mult. Diferențele cele mai mici între speranța de viață a persoanelor cu studii superioare față de cele cu studii primare au fost, în anul 2013, în Croația (3,2 ani), Italia (4,0 ani) și Portugalia (4,0 ani).

Dintre factorii care determină ca persoanele cu studii superioare să se bucure de o sănătate mai bună și de mai mulți ani de viață se numără: mediul în care trăiesc, ocupația, stilul de viață, accesul la informație și la îngrijire medicală de calitate care implică costuri mai mari.

În perioada 1899-1901, durata medie a vieții în România a fost de 36,4 ani. În perioada 1909-1912, speranța de viață la naștere a crescut la 39,6 ani iar pentru anii 1930-1932, perioada de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial,  speranța de viață la naștere urcase deja la 42,0 ani. După cel de-Al Doilea Război Mondial, schimbările care au intervenit în creșterea nivelului de trai și creșterea serviciilor medicale pentru populație au determinat scăderea mortalității. În numai zece ani, din anul 1946 până în anul 1955, durata medie a vieții crescuse la 63,2 ani. După anul 1956, speranța de viață a continuat să crească cu o intensitate mai mică, la sfârșitul deceniului al șaselea (1968-1970) ajungându-se la 67,33 ani. În 1998-2000, speranța de viață a depășit pragul de 70 ani. Între anii 2006-2008 și 2012-2014, speranța de viață a cunoscut o creștere semnificativă, de la 73,47 ani la 75,44 ani.

O femeie la 65 ani mai are de trăit, în medie, 18,02 ani, în timp ce speranța de viață a unui bărbat la 65 ani este de 14,68 ani, potrivit datelor aferente anului 2014. În România, speranța de viață la 65 ani, în perioada 1970-2014, a crescut cu circa 2 ani în cazul bărbaților, și cu 3,6 ani în cel al femeilor.

Speranța de viață la naștere a crescut în toate județele. Dacă în 1990, durata medie de viață la bărbați era cuprinsă între 63,67 ani (Satu Mare) și 68,57 ani (Vrancea), la nivelul anului 2014 speranța de viață a crescut, situându-se între 69,29 ani (Satu Mare) și 75,06 ani (Valcea). La femei, speranța de viață la naștere în anul 1990 a fost cuprinsă între 70,56 ani (Tulcea) și 74,38 ani (Sibiu).

În anul 2014 durata medie a vieții a crescut, situându-se între 77,02 ani (Satu Mare) și 80,76 ani (Municipiul București). Față de valorile din anul 1990 la nivelul județelor, în anul 2014 speranța de viață la naștere a crescut cel mai mult, cu peste 7 ani, atât la bărbați cât și la femei, în județele Constanța, Vâlcea și Municipiul București.

sursa: hotnews.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recensământul populaţiei şi locuinţelor programat pentru acest an, a fost amânat pentru anul 2022

Publicat

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică.

Potrivit unui comunicat al INS, în 2021, atât în România, cât și în celelalte statele membre UE era programată desfăşurarea Recensământului Populației și al Locuințelor. Comisia centrală pentru organizarea recensământului din 2021 a decalat termenele de desfășurare.

„Din cauza situaţiei create de pandemia SARS-CoV-2, Comisia centrală pentru Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România (CCRPL2021) a decis decalarea termenelor Recensământului populației și locuințelor (RPL2021), precum şi a Recensământului de probă. Termenele referitoare la prelucrarea datelor şi la diseminarea şi publicarea rezultatelor rămân nemodificate”, se arată în comunicat.

Astfel, recensământul de probă se va desfăşura în perioada 1 februarie – 31 martie 2021, iar recensământul populaţiei şi locuinţelor (RPL2021) se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022.

Conform INS, termenele referitoare la prelucrarea datelor, la diseminarea şi publicarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi locuinţelor rămân nemodificate; iar rezultatele finale vor fi publicate în decembrie 2023, conform calendarului Eurostat.

INS anunță că acest recensământ este primul care se va desfășura preponderent online, iar fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

„Informațiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă și cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice și nici diseminate în vreun fel”, se mai arată în comunicat.

Lista recensămintelor populaţiei din România

  • Recensământul din 1859-1860
  • Recensământul general al populaţiei României din 1899 
  • Recensământul general al populaţiei din 1912
  • Recensământul general al populaţiei din 1930
  • Recensământul general al populaţiei din 1941
  • Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1948
  • Recensământul populaţiei din  februarie 1956
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 1966
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din ianuarie 1977
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Beneficiile extraordinare ale laptelui: 5 argumente care dovedesc faptul că este benefic pentru sănătatea ta

Publicat

Laptele este consumat de oamenii din întreaga lume, de mii de ani. Prin definiție, este un fluid bogat în nutrienți pe care mamiferele de sex feminin îl produc pentru a-și hrăni puii.

Cele mai frecvent consumate tipuri provin de la vaci, oi și capre. Oamenii din țările occidentale beau cel mai frecvent laptele de vacă.

Consumul de lapte este un subiect puternic dezbătut în lumea nutriției, așa că s-ar putea să vă întrebați dacă este sănătos sau dăunător.

Mai jos sunt 5 beneficii ale sănătății susținute de știință ale laptelui, astfel încât să puteți decide dacă este alegerea potrivită pentru dvs.

1. Laptele este plin de nutrienți

Profilul nutrițional al laptelui este impresionant. La urma urmei, este conceput pentru a hrăni complet animalele nou-născute. Doar o ceașcă (244 grame) de lapte integral de vacă conține:

Calorii: 146

Proteine: 8 grame

Grăsime: 8 grame

Calciu: 28% din DZR

Vitamina D: 24% din DZR

Riboflavină (B2): 26% din DZR

Vitamina B12: 18% din DZR

Potasiu: 10% din DZR

Fosfor: 22% din DZR

Seleniu: 13% din DZR

Laptele este o sursă excelentă de vitamine și minerale, inclusiv substanțe nutritive care sunt sub-consumate de multe populații. Oferă potasiu, B12, calciu și vitamina D, care lipsesc în multe diete.

2. Laptele este o sursă bogată de proteine

Laptele este o sursă bogată de proteine, o singură cană conținând 8 grame.

Proteinele sunt necesare pentru multe funcții vitale din corpul dumneavoastră, inclusiv creșterea și dezvoltarea, repararea celulară și reglarea sistemului imunitar.

Laptele este considerat o „proteină completă”, ceea ce înseamnă că conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru ca organismul dvs. să funcționeze la un nivel optim.

Există două tipuri principale de proteine ​​găsite în lapte – cazeina și proteina din zer. Ambele sunt considerate proteine ​​de înaltă calitate. Prima reprezintă majoritatea proteinelor găsite în laptele de vacă, cuprinzând 70-80% din conținutul total de proteine. Zerul reprezintă aproximativ 20%. Proteina din zer conține aminoacizii cu lanț ramificat, leucina, izoleucina și valina, care sunt toți legați de beneficiile pentru sănătate. Aminoacizii cu lanț ramificat pot fi deosebit de utili în construirea mușchilor, prevenirea pierderii musculare și furnizarea de combustibil în timpul exercițiilor sportive.

Consumul de lapte este asociat cu un risc mai scăzut de pierdere musculară legată de vârstă în mai multe studii. De fapt, consumul mai mare de lapte și produse lactate a fost legat de o masă musculară mai mare a întregului corp și de o performanță fizică mai bună la adulții în vârstă.

De asemenea, s-a dovedit că laptele stimulează repararea musculară la sportivi. De fapt, mai multe studii au demonstrat că consumul de lapte după un antrenament poate reduce leziunile musculare, poate favoriza repararea musculară, poate crește forța și chiar reduce durerea musculară.

4. Sănătatea oaselor

Consumul de lapte a fost mult timp asociat cu oase sănătoase. Acest lucru se datorează combinației sale puternice de substanțe nutritive, inclusiv calciu, fosfor, potasiu, proteine și (în lactatele alimentate cu iarbă, cu conținut mare de grăsimi) vitamina K2.

Toți acești nutrienți sunt esențiali pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase.

Aproximativ 99% din calciu din corpul tău este stocat în oase și dinți.

Laptele este o sursă excelentă de nutrienți pe care se bazează corpul dvs. pentru a absorbi în mod corespunzător calciul, inclusiv vitamina D, vitamina K, fosfor și magneziu.

Adăugarea de lapte și produse lactate în dieta dvs. poate preveni boli osoase, cum ar fi osteoporoza.

4. Previne riscul de obezitate

Mai multe studii au legat aportul de lapte de un risc mai mic de obezitate. Interesant este că acest beneficiu a fost asociat doar cu laptele integral.

Un studiu efectuat pe 145 de copii latino-americani de trei ani a constatat că un consum mai mare de grăsimi din lapte a fost asociat cu un risc mai mic de obezitate infantilă.

Un alt studiu care a inclus peste 18.000 de femei de vârstă mijlocie și în vârstă a arătat că consumul de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociat cu o creștere în greutate mai mică și un risc mai mic de obezitate.

Laptele conține o varietate de componente care pot contribui la pierderea în greutate și pot preveni creșterea în greutate.

De exemplu, conținutul său bogat în proteine ​​vă ajută să nu resimțiți foamea pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate împiedica consumul excesiv.

Mai mult, acidul linoleic conjugat din lapte a fost studiat pentru capacitatea sa de a crește pierderea în greutate prin promovarea descompunerii grăsimilor și inhibarea producției de grăsime.

În plus, multe studii au asociat dietele bogate în calciu cu un risc mai mic de obezitate. Dovezile sugerează că persoanele cu un aport mai mare de calciu din dietă au un risc mai mic de a fi supraponderale sau obeze.

Studiile au arătat că nivelurile ridicate de calciu alimentar promovează descompunerea grăsimilor și inhibă absorbția grăsimilor în organism.

5. Este un ingredient versatil

Laptele este o băutură nutritivă care oferă o serie de beneficii pentru sănătate. În plus, este un ingredient versatil care poate fi adăugat cu ușurință la dieta ta.

Recomandare: folosiți pe cât posibil lapte integral sau de la producătorii locali din zona voastră.

Sursă informații: BBC.com

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cum au fost făcute lucrări de colectare a apei pluviale la Săsciori. ”Apa nu curge în canal, vine în fața casei”

Publicat

Modul în care au fost făcute lucrări de modernizare pe o stradă din Săsciori este criticat de unii locuitori ai comunei. Unul dintre aceștia spune că apa ce ar trebui colectată în canalizare îi ajunge în fața casei.

”Apa nu mai curge în canal, ci vine la mine în fața casei. Când o să plouă torențial o să-mi între în pivniță și în curte”, spune cititorul Alba24.ro.

Imaginile sunt de pe strada Bisericii, potrivit sursei citate.

Reprezentanții primăriei spun că lucrările au început din 2019 și sunt în desfășurare.

Acestea sunt pentru rețeaua de colectare a apelor pluviale și asfaltări (inclusiv rigole).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA politicienilor din Alba și sumele cu care au contribuit la campania electorală din 2020. Situația la nivel național

Publicat

Expert Forum a făcut publice informații despre finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Informarea cuprinde, printre altele, detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit celor de la Expert Forum, campania la alegerile parlamentare a fost de mai bine de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în ciuda pandemiei și a restricțiilor în care s-a desfășurat.

Mai jos vă prezentăm informații legate de contribuțiile politicienilor care au candidat pe listele din Alba.

Sinteza informațiilor legate de campania electorală din 2020, potrivit Expert Forum:

Partidele politice au declarat la nivel național venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016

Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi.

Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie.

O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă.

Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.

Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei).

PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice

Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse.

Neconcordanțe la AUR

În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie.

Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane.

Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001.

Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate.

Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.

Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Situația de la Alba

Expert Forum a făcut publice și o serie de date legate de finanțarea campaniei electorale în județul Alba și legate de contribuțiile candidaților la funcțiile de deputați și senatori.

Mai jos vă prezentăm lista politicienilor, în funcție de sumele cheltuite și partidele din care fac parte.

Sursă: banipartide.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate