INS: Trăim mai mult, dar speranța de viață sănătoasă este în scădere. La 1900, durata medie a vieții unui român era de numai 36 de ani

Trăim în medie mai mult, dar speranța de viață sănătoasă este în scădere, arată un studiu al Institutului Național de Statistică (INS). Femeile românce trăiesc în medie 78,91 ani, bărbații, 72 ani. Vestea proastă este că atât bărbații cât și femeile, se așteaptă să aibă o viață sănătoasa timp de doar 59 ani, ceea ce înseamnă o diferență de 13 ani la bărbați și de aproape 20 ani la femei. În perioada 2007-2014, cu toate că a crescut durata medie a vieții atât la bărbați cât și la femei, speranța de viață sănătoasă a scăzut, de la 62,5 ani la 59 ani la femei și de la 60,5 ani la 59 ani a bărbați. Față de valorile medii din UE (de 61,4 ani la bărbați și 61,8 ani la femei), valorile speranței de viață sănătoasă la naștere din România sunt mai mici cu 2,4 ani la bărbați și 2,8 ani la femei.

Situația se regăsește aproape la fel și în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă pentru persoanele ajunse la vârsta de 65 de ani înregistrată în anul 2014, aceasta fiind de 5,7 ani la femei și 5,9 ani în cazul bărbaților, față de 8,6 ani în ambele sexe la nivelul mediei UE-28. Din speranța de viață de 18,02 ani a femeilor de 65 ani (la nivelul anului 2014), numai 5,7 ani vor fi trăiți într-o stare bună de sănătate. Bărbații de 65 ani vor trai, în medie, numai 5,9 ani făra probleme de sănătate din cei 14,68 ani care reprezintă speranța de viață.

Speranța de viață sau durata medie a vieții arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit o persoană, dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referință. Speranța de viață a fiecarei persoane se schimbă pe măsură ce persoană îmbătrânește sau tendințele mortalității se schimbă.

Conform raportului „World Health Statistics 2016. Monitoring health for the SDGs” durata medie a vieții calculată la nivel mondial, în anul 2015, a fost de 71,4 ani.  La femei, 73,8 ani,  iar la bărbați de 69,1 ani. Țările care se plasează în fruntea ierarhiei mondiale sunt Japonia, Elveția și Singapore cu o durată medie a vieții de peste 83,0 ani. La polul opus, cu cea mai mică speranță de viață la naștere s-a situat, în anul 2015, Sierra Leone cu 50,1 ani.

Speranța de viață la nivelul UE-28 a fost de 80,9 ani. Cu toate că la nivelul Uniunii Europene s-au realizat progrese semnificative în domeniul sănătății populației, există în continuare mari decalaje în ceea ce privește speranța de viață între țările membre. Cele mai ridicate valori ale speranței de viață la naștere au fost înregistrate în Spania (83,3 ani) și Italia (83,2 ani). Bulgaria, Letonia și Lituania sunt la polul opus, având speranțe de viață la naștere sub 75 de ani.

România, cu speranța de viață de circa 75 ani, are un decalaj de 6-7 ani față de statele vest europene, situându-se cu 5,9 ani sub media europeană.

Speranță de viață la anumite vârste constituie un reper important pentru configurarea unor politici care iau în considerare ciclul vieții pentru fiecare dintre cele două sexe, cum ar fi politicile de ocupare a forței de muncă, politicile de pensionare, politicile din domeniul îngrjirii sănătății. Speranța de viață la 65 ani de pildă, este un indicator important pentru aprecierea longevității unei populații marcate de fenomenul de îmbătrânire, cunoscut fiind faptul că persoanele vârstnice au o stare de sănătate precară și o mortalitate mai ridicată comparativ cu cele care aparțin grupelor de vârstă mai tinere.

În anul 2014, speranța de viață a bărbaților de 65 ani a oscilat între 13,8 ani (Letonia) și 19,7 ani (Franța), iar speranța de viața a femeilor de 65 ani a oscilat între 17,6 ani (Bulgaria) și 24,0 ani (Franța). Nivelul de educație reprezintă un factor important care contribuie la valorile înregistrate de speranța de viață.

Cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât ratele de mortalitate sunt mai mici și, în consecință, speranța de viată este mai mare. Speranța de viată după nivelul de educație indică faptul că persoanele cu cel mai înalt nivel de educație au o durată a vieții mai mare față de persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație.

De exemplu, în Estonia persoanele cu studii superioare trăiesc cu circa 14 ani mai mult decât cele cu studii primare, iar în Bulgaria și Slovacia cu 10 ani mai mult. Diferențele cele mai mici între speranța de viață a persoanelor cu studii superioare față de cele cu studii primare au fost, în anul 2013, în Croația (3,2 ani), Italia (4,0 ani) și Portugalia (4,0 ani).

Dintre factorii care determină ca persoanele cu studii superioare să se bucure de o sănătate mai bună și de mai mulți ani de viață se numără: mediul în care trăiesc, ocupația, stilul de viață, accesul la informație și la îngrijire medicală de calitate care implică costuri mai mari.

În perioada 1899-1901, durata medie a vieții în România a fost de 36,4 ani. În perioada 1909-1912, speranța de viață la naștere a crescut la 39,6 ani iar pentru anii 1930-1932, perioada de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial,  speranța de viață la naștere urcase deja la 42,0 ani. După cel de-Al Doilea Război Mondial, schimbările care au intervenit în creșterea nivelului de trai și creșterea serviciilor medicale pentru populație au determinat scăderea mortalității. În numai zece ani, din anul 1946 până în anul 1955, durata medie a vieții crescuse la 63,2 ani. După anul 1956, speranța de viață a continuat să crească cu o intensitate mai mică, la sfârșitul deceniului al șaselea (1968-1970) ajungându-se la 67,33 ani. În 1998-2000, speranța de viață a depășit pragul de 70 ani. Între anii 2006-2008 și 2012-2014, speranța de viață a cunoscut o creștere semnificativă, de la 73,47 ani la 75,44 ani.

O femeie la 65 ani mai are de trăit, în medie, 18,02 ani, în timp ce speranța de viață a unui bărbat la 65 ani este de 14,68 ani, potrivit datelor aferente anului 2014. În România, speranța de viață la 65 ani, în perioada 1970-2014, a crescut cu circa 2 ani în cazul bărbaților, și cu 3,6 ani în cel al femeilor.

Speranța de viață la naștere a crescut în toate județele. Dacă în 1990, durata medie de viață la bărbați era cuprinsă între 63,67 ani (Satu Mare) și 68,57 ani (Vrancea), la nivelul anului 2014 speranța de viață a crescut, situându-se între 69,29 ani (Satu Mare) și 75,06 ani (Valcea). La femei, speranța de viață la naștere în anul 1990 a fost cuprinsă între 70,56 ani (Tulcea) și 74,38 ani (Sibiu).

În anul 2014 durata medie a vieții a crescut, situându-se între 77,02 ani (Satu Mare) și 80,76 ani (Municipiul București). Față de valorile din anul 1990 la nivelul județelor, în anul 2014 speranța de viață la naștere a crescut cel mai mult, cu peste 7 ani, atât la bărbați cât și la femei, în județele Constanța, Vâlcea și Municipiul București.

sursa: hotnews.ro