Iulie 2021, cea mai caldă lună înregistrată vreodată pe planeta noastră. A fost „Iadul pe Pământ” în țările lovite de caniculă

Luna iulie a anului 2021 a devenit cea mai caldă lună înregistrată vreodată pe planeta Pământ, depășind toate recordurile,  transmite Agenția Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite. Conform agenției, recordul dramatic este o consecință a crizei climatice care afectează planeta.

„Aici, primul loc este cel mai rău”, a declarat într-un comunicat şeful NOAA, Rick Spinrad. „Luna iulie este în general luna cea mai caldă a anului, dar luna iulie 2021 s-a autodepăşit, devenind luna iulie şi în general luna cea mai caldă înregistrată vreodată”. a adăugat el.

Vezi și VREMEA până în 13 septembrie. Ultimul val de caniculă. Când vom simți că vine toamna. Prognoza meteo pe patru săptămâni

„Acest nou record se adaugă traiectoriei îngrijorătoare şi deranjante pe care criza climatică a plasat globul”, a adăugat el.

Temperatura globală la suprafaţa planetei a fost mai ridicată cu 0,01 grade Celsius faţă de precedenta lună iulie cea mai caldă, în 2016 (la egalitate cu lunile iulie din 2019 şi 2020).

Înregistrările privind temperaturile au început în urmă cu 142 de ani, a precizat NOAA, citată de Agerpres.

Serviciul european Copernicus privind schimbarea climatică (C3S) a estimat la rândul său săptămâna trecută că luna iulie 2021 a fost a treia cea mai caldă lună iulie înregistrată pe Pământ. Este însă un lucru frecvent ca raportările agenţiile să prezinte mici diferenţe în datele lor.

„Iadul pe Pământ” în mai multe țări și regiuni din cauza caniculei extreme

Căldura extremă adusă de lunile iulie și august a provocat dezastre în mai multe țări din Europa, Asia și Africa.

Valul de căldură extremă care a lovit regiunea mediteraneană, de exemplu, a produs incendii de pădure și vegetații puternice în Grecia, Turcia și sudul Italiei.

Fenomene similare au avut loc și în Siberia, regiunea cea mai nordică și mai rece a Rusiei, unde focul a ars cu atâta putere încât a degajat fum până la Polul Nord pentru prima oară în istoria documentată. 

În Grecia, incendiile sălbatice au făcut ravagii – au distrus locuințe, afaceri și păduri întregi și au forțat evacuarea a mii de locuitori și de turiști. 

În Tunisia, recordurile de căldură au fost depășite două zile la rând, termometrul ajungând pentru prima oară la 49 de grade Celsius în capitala Tunis, în august.

Apa mărilor este îngrijorător de caldă

Din cauza căldurii persistente din iulie, suprafața apei s-a încălzit și ea considerabil. În zona Mării Baltice, de exemplu, apele au fost mai calde cu șase grade față de normal.

Apa a fost foarte foarte caldă, de asemenea, și în Oceanul Atlantic, în zonele din jurul Marii Britanii și Irlandei, cu 2-4 grade peste normalul perioadei de sfârșit de iulie. 

Însă cea mai îngrijorătoare parte a Europei este Mediterana, care este considerabil mai caldă decât normalul din cauza valurilor de căldură persistente și temperaturilor ridicate de pe tot parcursul anului.

Dacă marea rămâne exagerat de caldă, ea poate antrena vreme extremă cu furtuni puternice și instabilitate atmosferică extremă. Chiar luni, umiditatea foarte crescută a contribuit la apariția unei furtuni cu grindină în Parma, care a distrus mai multe mașini.

ONU: ”Cod roşu pentru umanitate”

Încălzirea globală va deveni un fenomen şi mai grav, limita de încălzire a globului va fi atinsă în următorii 20 de ani, se arată în raportul „Cod roşu pentru umanitate”, prezentat la începutul acestei săptămâni de ONU.

Raportul a fost întocmit pe baza a peste 14.000 de articole ştiinţifice.

Concluzii-cheie din Raportul ONU:

• Temperatura globală a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare în deceniul dintre 2011-2020 decât între 1850-1900.
• Ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din 1850.
• Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971.
• Influența umană este „foarte probabil” (90%) principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice.
• Extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense începând cu anii 1950, în timp ce evenimentele reci au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe.

La nivel de impact prevăzut de experți, au fost identificate cinci elemente:

• Până în 2040, temperaturile vor crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile 1850-1900, indiferent dacă obiectivele referitoare la emisii vor fi atinse sau nu.
• Arctica va fi probabil lipsită de gheață în septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050, în toate scenariile evaluate.
• Va exista o creștere a apariției unor evenimente extreme „fără precedent în evidența istorică”.
• Evenimentele extreme ale nivelului mării care au avut loc o dată pe secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în mai mult de jumătate din amplasamentele de mareometrie până în 2100.
• Cel mai probabil, incendiile se vor înmulți în tot mai multe regiuni ale lumii.
• Nivelul mării crește din cauza încălzirii în regiunile polare, care topește gheața marină și provoacă expansiune termică – unde apa se extinde fizic odată cu creșterea temperaturii mării.

Aceasta este o problemă, deoarece dacă nivelul mării continuă să crească, în cele din urmă regiunile de coastă – și posibil insulele întregi – vor fi inundate sau vor deveni subacvatice.

O parte din terenul care s-ar pierde este important pentru cultivarea alimentelor, cum ar fi delta râului Nil.

sursa: agerpres, digi24.ro, biziday