Iulie și august: Două luni de poluare severă cu OZON, la Sebeș. Toxic și cu potențial cancerigen, a depășit valorile limită de mai multe ori

După scandalul formaldehidei din acest an, la stația de monitorizare a calității aerului AB2 din Sebeș a fost înregistrat un alt poluant atmosferic cu potențial cancerigen. Ozonul, un poluant toxic puternic iritant asupra căilor respiratorii și a ochilor, a fost depistat în concentrații mai mari decât cele admise, în mai multe zile din lunile iulie și august, potrivit rapoartelor publicate de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba. 

Potrivit datelor publicate de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba, în luna iulie, la stația de monitorizare AB2 - Sebeș, valoarea țintă pentru ozon a fost depăşită de 16 ori. O situație asemănătoare a fost înregistrată și în luna august, când valoarea maximă înregistrată a fost de 162,90 μg/m3 (valoarea maximă admisă fiind de 120 μg/m3).

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru protecţia sănătăţii umane, valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore este de 120 µg/m3. Aceasta nu trebuie să fie depășită mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3 ani.

Publicitate

Reprezentanții APM Alba au precizat că situația nu e „de speriat” și nu e provocată de ceva anume din zonă. La baza acesteia ar sta un fenomen natural, accentuat de temperaturile ridicate și de intensitatea crescută a luminii solare. De asemenea, s-a susținut faptul că „din popor” ar fi cunoscut rolul benefic al ozonului, deși potrivit unor studii, în anumite concentrații acesta are potențial cancerigen.

Potrivit rapoartelor publicate de APM Alba, valoarea țintă pentru ozon a fost depăşită, în luna iulie, la stația AB2 - Sebeș de 16 ori. Valoarea maximă a mediei mobile pentru ozon a fost de 89,40 μg/m3 la staţia AB1 - Alba Iulia, 163,60 μg/m3 la staţia AB2 - Sebeş şi de 85,30 μg/m3 la staţia AB3 - Zlatna.

Totodată, în luna august, valoarea maximă a mediei mobile pentru ozon a fost de 77,60 μg/m3 la stația AB1 - Alba Iulia (12.08), 162,90 μg/m3 la stația AB2 - Sebeș (în data de 12.08) și de 99,80 μg/m3 la stația AB3 - Zlatna (17.08).

Pe de altă parte, la stația de monitorizare SB1 - Sibiu, staţie de fond urban, indicatorul ozon nu a înregistrat în luna iulie creșteri majore ale valorilor limită, iar în luna august acesta nu a fost monitorizat. Totodată, la stațiile de monitorizare de fond urban și industrial din Deva, HD1 respectiv HD2, în lunile iulie și august nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită pentru ozon.

Contactați de către Alba24, reprezentanții APM Alba au motivat că diferențele înregistrate de stația din Sebeș față de cele din Sibiu și Deva s-ar putea datora, printre altele, și amplasamentului acestora.

Ozonul se găsește în mod natural în concentrații foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viață împotriva acțiunii radiațiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol și 8-10 km înălțime) este toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor și are potențial  cancerigen. De asemenea, ozonul are efect nociv pentru vegetație, determinând inhibarea fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze.

Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari (precursori ai ozonului - NOx, compuşii organici volatili (COV), monoxidul de carbon). Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activități industriale) cât și din surse naturale (COV biogeni emiși de plante și sol, în principal izoprenul emis de păduri; acești compuși biogeni, dificil de cuantificat, pot contribui substanțial la formarea O3).

O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de mici cantități de O3 din stratosferă care migrează ocazional, în anumite condiții meteorologice, către suprafața pământului.

Formarea fotochimică a ozonului (O3) depinde în principal de factorii meteorologici și de concentrațiile de precursori, NOx și COV. În atmosferă au loc reacții în lanț complexe, multe dintre acestea concurente, în care O3 se formează și se consumă, astfel încât concentrația O3 la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre NO și NO2 din atmosferă, prezența compușilor organici volatili necesari inițierii reacțiilor, dar și de factori meteorologici: temperaturi ridicate și intensitatea crescută a luminii solare, care favorizează reacțiile de formare a O3, precipitații, care contribuie la scăderea concentrațiilor de O3 din aer.

Ca urmare, concentrațiile ozonului în atmosfera localităților urbane cu emisii ridicate de NOx sunt în general mai mici decât în zonele suburbane și rurale, datorită consumului prin reacția cu monoxidul de azot. Astfel se explică faptul că în zonele rurale unde traficul este redus și emisiile din arderi mai scăzute, concentrațiile de ozon sunt în general mai mari decât în mediul urban.

Ca urmare a complexității proceselor fizico-chimice din atmosferă și a strânsei lor dependențe de condițiile meteorologice, a variabilității spațiale și temporale a emisiilor de precursori, a creșterii transportului ozonului și precursorilor și la mare distanță, inclusiv la scară inter-continentală în emisfera nordică, precum și a variabilității schimburilor dintre stratosferă și troposferă, concentrațiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp și spațiu, fiind totodată dificil de controlat.