Legea care îngrozește băncile, dar face fericiți două milioane de români, aproape de vot final la Camera Deputaţilor

Proiectul legislativ care ar permite românilor cu credite în valută să plătească ratele la cursul din ziua semnării împrumutului este aproape de un vot final, în Camera Deputaților. În România sunt aproximativ două milioane de persoane care au credite în valută și care ar putea plăti astfel rate mai mici în viitor. Reprezentanţii Băncii Naţionale și bancherii atrag însă atenţia că aplicarea acestui proiect ar putea duce la prăbuşirea unor bănci din România.

„Dacă nu se va transpune prevederea acestei directive, din martie 2016, România riscă procedura de infringement”, precizează Ana Birchall, iniţiatorul proiectului de lege.

Proiectul sare în primul rând în ajutorul celor care s-au împrumutat în franci elveţieni în perioada de boom imobiliar. Până în ziua de azi, francul aproape s-a dublat, în timp ce euro s-a apreciat cu mai bine de o treime. Iniţiatorii proiectului susţin că nu fac decât să aplice în avans o directivă europeană, directivă care prevede transformarea creditului din valută în lei la cursul din ziua depunerii cererii de coversie.

Se opun însă propunerii bancherii prezenţi la Forumul Forbes pentru Europa Centrală și de Est. Aceștia precizează că și acum se poate face conversia, după cum prevede legislaţia europeană, adică în ziua depunerii cererii.

Reprezentanţii Băncii Naționale a României susţin că aplicarea legii în condiţiile propuse de deputaţi ar provoca un dezastru în mediul bancar. Patru dintre bănci ar da faliment, iar statul ar trebui să suporte pierderile estimate la 3 miliarde de lei.

În prezent, peste 2 milioane de români au împrumuturi în valută. Aceștia au luat de la bănci credite în valoare de aproape 63 de miliarde de lei.

Fostul ministru al Finanţelor, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a spus la Comisia pentru buget că, dacă va fi adoptat proiectul de lege referitor la conversia în lei a creditelor în valută, trei mari bănci vor sesiza CE să declanşeze procedura de infringement.

„Domnul Cinteză a spus că, dacă se aprobă aşa ceva în această formă, dacă rămâne iniţiativa aceasta, trei mari bănci au venit la Banca Naţională şi au spus că vor sesiza Comisia Europeană ca să declanşeze procedura de infringement pe România. Domnul Cinteză a atenţionat că băncile vor înregistra pierderi dacă va fi adoptată iniţiativa PSD, pentru că creditele vor fi transformate în lei la un curs mai mic decât cursul la care vor fi retrase depozitele constituite în franci”, a explicat Ialomiţianu.

El a precizat că dezbaterea acestui proiect de lege în comisie a fost amânată.

„Poziţia mea a fost că trebuie să avem în vedere şi deponenţii. Băncile au schimbat unele clauze unilateral şi trebuie să oprim lucrul acesta, pentru că este o procedură care nu este corectă şi legală. Discuţia pe proiectul PSD s-a amânat”, a adăugat fostul ministru al Finanţelor.

Comisia pentru buget a Camerei a avut, marţi, pe ordinea de zi, proiectul de lege pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care are ca iniţiatori 131 deputaţi şi senatori, majoritatea PSD.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senat în 18 iunie, fiind transmisă Camerei Deputaţilor, forul legislativ decizional.

Prin propunerea legislativă adoptată de senatori, băncile ar putea fi obligate să accepte convertirea contractelor de credit în monedă străină, inclusiv cele aflate în derulare, într-o monedă alternativă, la solicitarea celor care au făcut împrumuturi, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare.

Principala problemă a sistemului bancar este lipsa de predictibilitate legislativă, a declarat Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, care reclamă numărul mare de proiecte de lege, în dezbatere, „dăunătoare” băncilor.

„Principala problemă a sistemului bancar în prezent este lipsa de predictibilitate. Ştiţi câte proiecte de lege dăunătoare sistemului bancar sunt în discuţie în acest moment – legea falimentului persoanelor fizice, legea privind conversia creditelor din valută în lei. Aceste măsuri statul s-a angajat cu FMI că nu le va adopta. Cum poate mediul economic să-şi facă planuri de afaceri, când vii cu măsuri pe care ţi le-ai asumat că nu le iei prin acordul cu FMI şi cu Uniunea Europeană?”, a spus Bogza, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Bancpost, la o conferinţă pe teme economice.

La solicitarea Băncii Naţionale a României şi sub presiunea sectorului bancar, autorităţile au convenit cu FMI să introducă în programele stand by şi în scrisorile de intenţie după fiecare evaluare trimestrială mai multe prevederi prin care partea română se angaja să nu adopte legi privind protecţia consumatorilor individuali, precum legea falimentului personal, regelementarea executării debitelor restante, sau conversia creditelor în valută.

Implicarea băncii centrale şi lobby-ul sistemului bancar este evident, în contextul în care Fondul Monetar Internaţional chiar a solicitat Ungariei să introducă legea falimentului personal. În România, experţii instituţiei internaţionale au acceptat argumentaţia că astfel de legi ar putea afecta stabilitatea financiară, pornind de la realitatea că sistemul local are una dintre cele mai mari rate de credite neperformante din Europa.

În plus, experţii FMI sunt îngrijoraţi de capacitatea autorităţilor de a produce acte normative echitabile, după experienţa OUG 50/2010, care a debutat ca o regelementare total în favoarea clienţilor şi uşor dezechilibrat în defavoarea băncilor, dar a fost modificată fundamental în Parlament şi a sfârşit prin a da o aparentă legalitate clauzelor abuzive practicate pe scară largă de băncile comerciale din România înainte de 2010.

surse: mediafax, digi24