Legea de combatere a extremismului, adoptată de Parlament în forma inițială, fără obiecțiile cerute la reexaminare

Legea de combatere a extremismului a fost adoptată miercuri de Camera Deputaților, ca for decizional, fără să cuprindă obiecțiile exprimate de președintele Nicușor Dan, ce a trimis-o la reexaminare. O decizie similară a fost luată, în 8 decembrie, de Senat.

Legea inițiată de deputatul comunității evreiești din România, Silviu Vexler, a fost adoptată în forma inițială, respectiv în cea votată de Senat, în conformitate cu decizia Curții Constituționale, notează Agerpres.

Este vorba despre Lega pentru modificarea și completarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

Parcursul legii

Pe 21 iunie, legea a fost trimisă la promulgare. În18 iunie a fost depusă o sesizare de neconstituționalitate din partea deputaților aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de deputați neafiliați. În  iulie președintele României a formulat, la rândul său, o sesizare de neconstituționalitate a legii.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 356/2025, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României.

În 3 decembrie 2025, președintele României a solicitat reexaminarea legii, întrucât actul normativ trimis la promulgare nu ar îndeplini condițiile de previzibilitate în ceea ce privește conținutul constitutiv al infracțiunilor pe care le instituie. De asemenea, acesta reclama că legea ar opera cu categorii juridico-penale insuficient definite, care pot duce la interpretări neunitare și chiar abuzive.

Proiectul de lege

Potrivit proiectului, prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, respectiv:

ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase

superioritatea unor rase și inferioritatea altora

incitarea la xenofobie

recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice

șovinismul.

În această categorie pot fi incluse organizații cu sau fără personalitate juridică, partide și mișcări politice, asociații și fundații, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute.

Prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțeleg documente de propagandă politică precum manifeste, afișe, fotografii publicitare, reclame audio-video, statute și programe care transmit conținutul doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în sensul menționat anterior.

Infracțiuni

Proiectul mai prevede că prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război se înțelege:

• orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de
  • genocid
  • contra umanității
  • de război,

dacă infracțiunile pentru care au fost condamnate aceste persoane se regăsesc definite în statutele tribunalelor penale internaționale.

• persoana din conducerea statutară a unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale.

Pedepse cu închisoare

Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea unor drepturi.

Nu constituie infracțiune fapta dacă este săvârșită în afara unui scop politic sau propagandistic, în interesul artei ori științei, al cercetării sau educației, în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public sau în scop personal, între particulari.

Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea unor drepturi.

Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare sau plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea statutară a unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale.

De asemenea, se interzice acordarea numelor acestor persoane unor străzi, instituții sau alte obiective publice.