Legea responsabilității fiscale: înghețarea salariilor și pensiilor bugetarilor și a cheltuielilor sociale. România pe datorie

Legea responsabilității fiscale. Dacă ar respecta această lege, Guvernul Ciolacu ar trebui să ia o serie de măsuri extrem de dure, în plin an electoral.

Printre acestea, înghețarea salariilor bugetarilor, a cheltuielilor sociale și interdicția de a majora pensii.

DOCUMENT COMPLET: Legea poate fi vizualizată intgral AICI.

Guvernul este obligat prin lege să aplice o serie de măsuri fiscale, în condițiile în care datoria publică a depășit mai multe praguri stabilite de lege. 

Datoria publică a României a ajuns la 841,292 miliarde lei în februarie 2024, depășind 52,5% din Produsul Intern Brut – PIB (sunt cele mai recente date la care avem acces). Și de atunci, aceasta a crescut și mai mult.

Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, dar și să ia alte măsuri de austeritate.

De altfel, legea prevede că ”datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăşi 60% din produsul intern brut”. Adică interzice ca aceasta să crească mai mult de 60% din PIB.

Guvernul nu a luat încă nici o măsură ci din contră, România se îndatorează și mai mult.

Ce prevede legea responsabilității fiscale

ART. 13

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

• a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii
  datoriei publice în produsul intern brut;
• b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
• c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la
  nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel
  mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie
  publică.

3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din
produsul intern brut:

• a) se aplică prevederile pct. 2;
• b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa
  socială din sistemul public;
• c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege,
  astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în
  semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

De asemenea, nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea
mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată,
care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.

Ordonatorilor principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de personal le va fi interzisă:

a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;

b) promovarea angajaţilor, dacă acest lucru presupune o creştere a cheltuielilor de personal;

c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalităţi prevăzute
de lege.

Legea responsabilității fiscale: Ce este datoria publică

Datoria publică guvernamentală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, care provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.

Partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România, poartă numele de datorie publică externă.

O serie de specialiști consultați de Europa Liberă spun însă că nivelul mic al datoriei nu e neapărat un semn liniștitor.

„România nu are o datorie mare în comparație cu majoritatea statelor europene, însă serviciul datoriei, în particular cheltuiala cu dobânzile, e împovărătoare în raport cu veniturile statului.

Statul român are o datorie relativ mică, dar are venituri încă și mai mici în comparație cu țările europene”, a explicat prof. univ. Bogdan Glăvan.

Aminitirea anilor în care România se zbătea să achite toate datoriile țării pentru neatârnare face firească întrebarea – e normal ca un stat să aibă datorii?

„În principiu este firesc ca un guvern să se împrumute pentru a finanța cheltuieli importante sau urgente”, a spus specialistul în economie, citat de Europa Liberă.

”Problema este însă că în absența unor constrângeri puternice (poate constituționale), statul are tendința de a cheltui permanent mai mult decât încasează și de a acumula o datorie publică tot mai mare.

Acest lucru se întâmplă deoarece politicienii au interesul să ascundă costul real al acțiunilor lor și, în loc să arate că orice cheltuială presupune taxe mai mari, așa cum ar fi democratic, moral și transparent, preferă să cheltuie îndatorând statul”, a concluzionat Bogdan Glăvan.