Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Lovitură primită de SRI de la CCR: Înregistrările făcute în baza Legii Siguranței Naționale NU pot fi probe în dosare penale


Publicat

sri

Înregistrările efectuate de Serviciul Român de Informații, nu pot constitui mijloace de probă în dosarele instrumentate de procurorii români. 

 Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, 4 februarie, că înregistrările efectuate în baza mandatelor emise pe Legea siguranței Naționale, ce au fost folsite de procurori în ultimul timp ca probe în dosare penale, sunt neconstituționale.

Mai exact, datele din operarea mandatelor de siguranță națională furnizate de către SRI nu pot fi folosite în niciun dosar penal de către procurori sau de către instanţele de judecată.

După decizia din 2016 a CCR prin care s-a stabilit că SRI nu poate fi organ de cercetare penală, eveniment care a inchis legătura dintre SRI și DNA, marți, CCR a mai dat ”o lovitură” în relația dintre cele două instituții, parchete și instanțe de judecată, deoarece orice date din mandatele de siguranţă naţioonală devenind inoperabile legal în orice dosar penal şi instanţă de judecată.

Articolul 139 alin 3 din Codul de procedură penală şi articolul 11 alin 1 litera d din Legea SRI privind securitatea naţională a României,  dădeau posibilitatea procurorilor să folosească ca mijloace de probă în dosarele penale orice date ieşite din operarea mandatelor de siguranţă naţională ale SRI.

CCR a decis că, tezele din art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale doar în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, potrivit adevărul.ro.

Decizia CCR de marți 4 februarie

Curtea Constituţională a decis:   1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991.

Legea SRI

Articolul 11 din legea SRI, prevedea la art 11, alin 1, litera d că „informaţiile din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: organelor de urmărire penală, când privesc informaţiile privind săvârşirea unei infracţiuni”.

  Articolul 139 alin 3 din Codul de procedură penală prevedea, la Capitolul tehnici speciale de supraveghere sau cercetare- Supravegherea tehnică – „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”. 

 

 

 

 

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Amprente de talpă ale încălțămintelor romane de tip caliga, descoperite într-un mormânt din necropola Apulum

Publicat

Amprentele tălpilor încălțămintei romane cu niturile de prindere au fost descoperite într-un mormânt de înhumație în sarcofag de cărămidă (sec. III p. Chr) din necropola sudică de la Apulum (cercetare arheologică preventivă Dealul Furcilor – Podei, 2008).

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, cele mai multe forme de încălţăminte romană aveau tălpile prevăzute cu ţinte.

La încălţămintea de tip caliga, talpa fixată cu numeroase nituri asigura stabilitatea soldaţilor romani pe suprafeţele înclinate sau alunecoase.

Aceste sandale erau foarte solide, fiind confecţionate din trei părţi – talpă, branţ şi faţă –, iar curelele se strângeau pe picior pentru a se potrivi mai bine.

Această descoperire este interesantă datorită păstrării in situ a amprentelor încălţămintei şi a niturilor de prindere din fier (98 de piese la piciorul stâng, respectiv 100 la piciorul drept), în contextul unui complex arheologic nederanjat de intervenţii ulterioare.

Nu s-au descoperit piese de încălţăminte romană întregi deoarece pielea din care erau confecţionate reprezintă un material organic extrem de perisabil, care nu se putea conserva în tipul de sol şi în condiţiile climaterice ale zonei.

Este renumit însă situl de la Vindolanda (castrul auxiliar și așezarea civilă), aflat la sud de limes-ul hadrianic („Zidul lui Hadrian”), în regiunea Northumberland, unde au fost descoperite peste 7.000 de articole din piele, în special diverse tipuri de încălțăminte romană purtată de bărbații, femeile și copiii acestei comunități din zona de frontieră.

Mediul umed și condițiile specifice de sol au conservat în mod excepțional artefactele din piele descoperite aici, dar și în alte situri romane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sâmbăta morților / Moșii de vară 2020. Obiceiuri şi credinţe populare la sărbătoarea din ajunul Rusaliilor

Publicat

mosii de vara

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă, iar momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară”.

Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor, zi denumită și ”Sâmbăta Morților”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Regulile din sălile de fitness. Primele deschise ar putea fi spațiile cu aparate de forță

Publicat

Ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe a declarat, vineri, că data la care se vor redeschide sălile de fitness va fi stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, iar într-o primă fază se va analiza posibilitatea redeschiderii doar a zonelor unde se folosesc aparatele de forță.

„Deschiderea sălilor de fitness este un subiect de impact. În ultima lună, pe această temă, am purtat multe discuții atât reprezentanții acestei industrii, cât și cu cei din INSP și Ministerul Sănătății. Nu vă ascund faptul că în acest moment lucrăm la niște norme care să definească cadrul în care se pot relua activitățile în săli și de asemenea nu vă ascund faptul că sunt îngrijorat de numărul de cazuri raportat ieri (n.r. joi).

Dacă nu se va dovedi că este o creștere a numărului de cazuri, după anumite reguli vom avea posibilitatea să stabilim deschiderea sălilor de fitness. În momentuld e față sunt sute de mii de români care așteaptă acest lucru”, a declarat Ionuț Stroe la Digi24.

*Cum se vor desfășura antrenamentele

Potrivit ministrului, masca pe față în regim de efort fizic este un lucru care nu se va impune ca normă. În schimb, normele care vor trebui să fie respectate țin de un triaj epidemiologic, de o termometrizare a persoanelor la intrarea în sală.

”Accesul se va face doar în baza unei programări prealabile, numărul persoanelor trebuie să fie limitat la capacitatea sălii și atenție, suprafața sălii se împarte la cei 7 metri pătrați menționați de noi în Ordin, astfel încât să putem afla numărul maxim de persoane care pot folosi aparatele în același timp. Organizarea spațiului de pregătire sportivă trebuie făcută astfel încât să se mențină distanțarea fizică. Dezinfectarea aparatelor trebuie făcută după fiecare utilizare.

Analizăm într-o primă fază să se redeschidă doar spațiile de aparate de forță, dar nu și cele care sunt folosite pentru regim colectiv, cu clase. Administratorul sălii va dispune aceste norme, el va decide cum își organizează activitatea, cum va satisface interesul tuturor clienților, nu vom impune o limită la resursa timp”, a spus ministrul Stroe.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Documente necesare pentru plata de la stat a unei părți din salariu. Modelul, publicat în Monitorul Oficial

Publicat

Ordinul președintelui ANOFM privind modelul documentelor ce trebuie completate de către angajator pentru a putea beneficia de plata, de la stat, a unui procent din salariu, pentru cei care se întorc la muncă din șomajul tehnic, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Este vorba despre:

*cererea care trebuie semnată și datată de reprezentantul legal;
*declarația pe propria răspundere
*lista persoanelor care beneficiază de această sumă.

Plata de către stat a unui procent din salariu pentru cei care se întorc din șomajul tehnic a fost stabilită prin Ordonanța de Urgență 92/2020, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Practic, statul (prin fondurile europene) susține 41,5% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea 6/2020, adică nu mai mult de 2.253 lei. Practic, statul decontează acea parte din salariu, pe o durată de trei luni.

Angajatorii trebuie, însă, să mențină contractele de muncă până la data de 31 decembrie 2020. Excepție fac lucrătorii sezonieri.

Sursa: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate