Mihai Eminescu, la Alba Iulia în urmă cu 148 de ani: participarea la „evenimentul cel mai de seamă al inteligenţei româneşti” din Transilvania

Alba Iulia găzduia, în urmă cu 148 de ani, Adunarea generală a ASTREI, considerată de către contemporani „evenimentul cel mai de seamă al inteligenţei româneşti” din Transilvania, consemnat ca atare în presa vremii. Mihai Eminescu, cel care avea să ajungă „poetul nepereche“ a fost văzut, în prima zi a evenimentului în biserica Maieri I din oraș, unde a asistat la prelegeri şi dezbateri.

Cea de-a șase adunare a ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român) are loc la Alba Iulia în perioada 27- 28 august 1866. Potrivit istoricului Ion Mărgineanu, configuraţia zilei de 27 august 1866 arăta astfel: dimineaţa, slujbe în bisericile româneşti din oraș, iar după amiază, la orele 17.00, şedinţe preliminare a Comitetului Asociaţiunii, cuvântări şi predici, în biserica ortodoxă Maieri I, din oraș.  Participanții au luat hotărârea ca deschiderea oficială a adunării să se facă a doua zi, la ora 9.00. Seara a avut loc concertul de vioară al Elizei Circa, care lua lecţii la Viena de la celebru Iosif Hallmesberger.

Găzduire la un han din centrul orașului

Din mărturiile rămase de la participanții la Adunare aflăm că Eminescu a fost la Alba Iulia, în prima zi a Adunării, în Biserica din Maieri I, unde a asistat la prelegeri şi dezbateri. „Discursurile lui T. Cipariu, A. Şaguna, Aron Densuşianu, Iosif Hodoş, Ioan Axente Sever l-au marcat pentru toată viaţa pe Eminescu. Au fost adevărate lecţii de «povăţuire» şi demnitate. După şedinţă, Mihai  Eminescu dispare, e revăzut seara de către Elie Damian Domşa, din Blaj ce avea „cvartir” (cazare), în centrul oraşului «La Istrătoaie», care-l și cheamă să se cazeze aici“. Se spune că Eminescu acceptă propunerea și doarme pe o rogojină întinsă pe jos cu capul pe o pernă din paie. Hanul «La Istrătoaie» se afla pe latura de răsărit a parcului orașului, pe locul unde ulterior s-a ridicat  Hotelul „Europa“, iar acum se află magazinul Romarta Tineretului.

O placă comemorativă pusă de Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” amintește de popasul lui Mihai Eminescu: „În acest loc s-a aflat hanul  «La Istrătoaie»unde a poposit geniul poeziei românești“.  Strada Parcului de-atunci se cheamă „Frederic Mistral”. „Nu era fantastic să se numească „Mihai Eminescu”?, se întreabă scriitorul Ion Mărgineanu. „Ne-am adunat în faţa hanului” «La Istrătoaie», consemnând vibraţiile adânci ale unei conştiinţe naţionale de excepţie: Eminescu. Iată-l printre noi, ca un sfânt, ne mulţumeşte adâncindu-şi paşii în sufletul nostru!“, spunea scriitorul în momentul în care a fost dezvelită placa comemorativă.

Despre locurile şi timpul afectat de Eminescu manifestărilor Astrei de a doua zi (28 august 1866) nu s-au păstrat informaţii precise. Luând în considerare însă pasiunea lui pentru cunoaştere, amintirea unor personalităţi cunoscute atunci în publicistica sa de mai târziu şi unele impresii care au marcat opera sa ulterioară, se apreciază de către specialişti că el nu putea să lipsească de la discursurile lui Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, I. Hodoşiu. Tot din aceste considerente nu ar fi exclus să fie participat şi la unele dezbateri.

„Apreciez că tot restul timpului petrecut la Alba Iulia, în cele două zile ale verii anului 1866, a fost folosit de Eminescu pentru a vizita oraşul, atât cel de jos, cu puţinele lui obiective existente pe la mijlocul secolului al XIX-lea, cât, mai ales, cel de sus, cuprins între fortificaţiile Cetăţii Alba Carolina. Monumentele şi vestigiile ce mai puteau fi văzute la acea dată, trebuie să-i fi pricinuit mari emoţii şi sentimente de compasiune pentru suferinţele poporului român şi ale fruntaşilor săi“, apreciază profesorul Ioan Pleșa,  în studiul „Gânduri privind itinerariul albaiulian a lui Mihai Eminescu din 1866“.

Cu excepția câtova apropiați, precum juristul Ştefan Cacoveanu, locuitorii Alba Iuliei de atunci şi de mai târziu nu l-au cunoscut pe Mihai Eminescu ca persoană fizică, dar i-au cunoscut, încă de la debut, magnifica şi unica lui operă poetică.

După 1918, o stradă din oraș a primit numele „Mihai Eminescu“, la fel și parcul parcul central, cel în care poetul vroia, de nevoie, să doarmă pe o bancă, în noaptea de 27/28 august 1866.  „În primele luni ale anului 1929, cu prilejul pregătirilor ce se făceau pe plan central şi local pentru aniversarea a 10 ani de la Marea Unire, s-a propus ca, în cadrul amplelor serbări naţionale din oraş să fie amplasată şi dezvelită şi statuia poetului naţional nepereche Mihai Eminescu. Din păcate, timpul scurt rămas până la serbări, ca şi limitarea mijloacelor materiale afectate pentru organizarea acestora, au amânat «sine die» realizarea acestei inimoase iniţiative“, mai subliniază Ioan Pleșa. Un bust al marelui poet a fost realizat și amplasat pe Aleeea Scriitorilor din Alba Iulia abia după 1989.

Șederea de patru luni la Blaj

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia, în urmă cu 148 de ani, este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, mai-septembrie 1866. Vorbim de perioada în care Școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei. A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire”(găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era „expert”. Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci. În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.

Nicu NEAG