Monumentul Marii Uniri va fi recepționat, la un an de la terminarea lucrărilor. Cum a fost motivată întârzierea

Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia va fi recepționat la sfârșitul acestei săptămâni, la peste un an de la terminarea lucrărilor.

Presat de apropierea Sărbătorii Centenarului de la Alba Iulia, Ministerul Culturii a acceptat, în urmă cu un an, preluarea monumentului în valoare de peste 10 milioane de lei, în ciuda unor probleme pe care le avea.

Din acest motiv, s-a semnat doar o recepție la terminarea lucrărilor, urmând ca recepția finală să se realizeze abia la finalul lui 2019, în luna decembrie. Motivul invocat pentru prelungirea cu încă un an a fost ”urmărirea comportării în timp a monumentului” și nu în mod direct problemele care existau.

Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia a stârnit controverse încă din primul moment. Atât din punct de vedere al formei, cât și al posibilelor înțelesuri. Construcția a fost realizată de sculptorul Mihai Buculei, după un proiect cu care, acum 26 de ani, pe vremea lui Ion Iliescu, a câștigat un concurs realizat de Ministerul Culturii. Un proiect pe care Guvernul l-a considerat de actualitate în 2018.

În urmă cu 26 de ani, lucrarea lui Mihai Buculei reprezentând 4 cruci care se îmbrățișau în partea de sus, adică cele patru provincii românești care se uneau, era declarată cea mai bună din 27 de machete la concursul organizat în 1993 de către Ministerul Culturii. Inițial, lucrarea trebuia să marcheze 75 de ani de la înfăptuirea Unirii, dar din lipsă de bani, construcția ei s-a amânat pe termen nelimitat.

În 2008, un nou concurs la minister a desemnat din nou proiectul lui Mihai Buculei, ca fiind cel mai bun. Nici atunci nu au fost bani, așa că, abia la aniversarea a 100 de ani de la Unire, a început în sfârșit construcția lui.

Controversele din jurul înțelesurilor

”Este un semn al unirii, adică cele patru puncte cardinale ale României, a românilor care s-au unit din cele patru părți ale ținuturilor românești, sub o cupolă formată din patru cruci pentru că suntem un popor creștin”, a explicat, la un moment dat, autorul lucrării, artistul Mihai Buculei.

”Nu reușesc să decodific mesajul acestui monument. Acum este neterminat, ceea ce arată mai mult a camuflaj, cu schelele alea. Mă întreb ce va fi când le vor da la o parte, că ceea ce întrevăd eu acolo, pare să concureze, în materie de non-sens, micul sau cartoful în țepușă din centrul Bucureștiului. Ală are ca și simbolistică Revoluția, ala e simbolismul” a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, prezent la o dezbatere organizată la Alba Iulia în anul Centenar. Jurnalistul a asemănat monumentul cu pilonul unei autostrăzi suspendate.

Din cauza formei, monumentul a devenit subiect de discuție și de contestație și în mediul on-line, unde a fost botezat ”Monumentul Facebook”. Totuși, construcția a fost proiectată în anii 90 și nu are nici o legătură cu rețeaua de socializare.