Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Moşii de iarnă 2019: Tradiţii, superstiţii, obiceiuri înainte de Postul Sfintelor Paşti


Publicat

mosi-iarna

În Sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne se face pomenirea morţilor. Pe 2 martie, în acest an, potrivit tradiţiei creştine, este Sâmbăta Morţilor. Sunt pomeniţi cei trecuți la cele veșnice sau, cum se spune în popor, Moșii de Iarnă, iar fiecare biserică oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului, informează românia24.ro.

Duminică, 3 martie, este Lăsatul de carne, iar săptămâna viitoare, în 10 martie este Lăsatul secului de brânză. Apoi, în 11 martie începe Postul Sfintelor Paşti.

În această perioadă pregătitoare a Postului Mare, praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor trecuţi de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere. Cuvântul  “moşi” vine de la “strămoşi” şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei.

Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

În popor există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomana mâncare gătită, din care se cere ca măcar un singur fel să fie fierbinte, deoarece se crede că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, în asa fel încât să le ajungă pentru un întreg an.

Unii credincioşi dau de pomana ceea ce i-a plăcut decedatului mai mult să mănânce şi să bea, crezând că în felul acesta se va bucura mai mult de pomană.

Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

În tradiția ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfințite, coliva, prescura și o sticlă de vin. De asemenea, se sfințesc vase cu mâncare și pachete cu alimente pe care rudele celor adormiți le împart după slujba de pomenire.

În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet, partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului.

Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi.

Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.

Conform datinilor străvechi, în unele zone ale țării, bătrânii povestesc cum sufletele morților vin în această zi pe pământ.

De Sâmbăta Morţilor, obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe sau chiar și lumânări aprinse.

La mormintele rudelor oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.

Cei bătrâni își aduc aminte că Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii și sâmbăta piftiilor.

Mai mult, această este singură zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în aceeastă zi, a doua zi erau aruncate.

Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul verii.

De asemenea, se obișnuiește că în această zi să nu se lucreze.

Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomană dată.

Se mai spune că Sâmbăta Morţilor trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.

Tradiții și obiceiuri

În ziua praznicului, tradiţia spune că, pentru pomenire, sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii mai duc la biserică, spre pomenire, pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate de cei pe care-i comemorează.

Persoanele comemorate, spune tradiţia, veghează asupra casei  de unde au plecat în eternitate.

Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.

În Transilvania, în ziua praznicului, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură  specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.

În Banat, se prepară grâu cu unt. Credincioşii bănăţeni prepară pentru acest praznic grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză.  În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.

În Bucovina, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. În această zi nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată.

Lăsatul secului

Lăsatul Secului pentru carne se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți, 15 februarie. În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul.

Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, nu este bine să lucrezi, altfel rişti să înnebuneşti sau să tremuri.

Postul Paștelui sau Postul Mare are loc înaintea Învierii și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. În 2019, Postul Mare începe pe 11 martie și se termină pe 27 aprilie. În acest an, Paștele ortodox se sărbătorește în data de 28 aprilie.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

sursă: românia24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Un miliard de euro pentru IMM-uri, PFA și ONG. Peste 22.000 de aplicanți sunt înregistrați în platforma online

Publicat

Peste 22.000 de potențiali aplicanți s-au arătat interesați de ajutoarele de stat în valoare totală de 1 miliard de euro pentru firmele mici și mijlocii (IMM), persoanele fizice autorizate (PFA), organizațiile neguvernamentale (ONG) și cabinetele medicale individuale implicate în lupta anti-COVID-19.

Aceștia s-au înregistrat pe platforma online, cu user și parolă, în aproape o saptămână, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Economiei.

https://granturi.imm.gov.ro/ (fără www) este platforma online deschisă de Ministerul Economiei în 15 septembrie și gestionată tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Prima etapă este cea a preînregistrării datelor potențialilor beneficiari ai schemelor de microgranturi, granturi pentru capital de lucru şi pentru investiţii, potrivit startupcafe.ro.

Ministerul Economiei a publicat în consultare publică proiectele de proceduri pentru primele două măsuri de fonduri europene POC:

Măsura 1 – microgranturi de 2.000 Euro – cheltuielile eligibile

– fonduri de 100 de milioane de euro

– vor fi acordate microgranturi de câte 2.000 de euro fiecare unor beneficiari: microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) care nu au avut angajați anul trecut, PFA, ONG-uri și cabinete medicale individuale care au implicate în lupta anti-COVID-19

– finanțarea în ordinea primul venit – primul servit.

– categorii eligibile pentru finanțare: cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari; datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate; cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat; cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă; cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV- 2; cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente; cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității; cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.

Firmele aplicante trebuie să fie din domeniile din anexa 1 a OUG 130/2020.

Măsura 2 – granturi de capital de lucru de 2.000-150.000 Euro

– beneficiari eligibili IMM-uri (inclusiv microîntreprinderi) din lista de la anexa 2 a OUG 130/2020, plus ONG-urile de educație

– buget de 350 milioane euro; 307,5 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă prin schema de ajutor de stat

– se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de 10.000 de beneficiari cu sume cuprinse între 2.000 și 150.000 euro fiecare

– banii vor fi acordați în ordinea primul venit-primul servit

– domenii de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia, servicii din domeniul transporturilor, agențiilor de turism, editurilor/librăriilor/ bibliotecilor, industriilor creative, precum și al organizărilor de evenimente a căror activitate curentă a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă ori redusă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă.

Valoarea granturilor de capital de lucru pentru IMM se va calcula astfel:

pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro, valoarea grantului este de 2.000 euro;

pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 13.501 și 1.000.000 euro, valoarea grantului se stabilește în procent de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro.

Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.

Dacă un beneficiar de ajutor de stat face parte din categoria întreprinderilor legate și a depus mai multe cereri de finanțare pentru obținerea grantului necesar capitalului de lucru, valoarea cumulată a grantului pentru capital de lucru care urmează a fi acordat nu poate depăși 250.000 euro echivalent în lei la data plății grantului pentru capital de lucru.

AICI, mai multe detalii despre finanțări.

surse: startupcafe.ro, imm.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Noi localități în care se reduce vârsta de pensionare. Modificări în vigoare din 21 septembrie

Publicat

pensionari

Legea potrivit căreia beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în unele zone afectate de poluarea remanentă, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acestora, a intrat în vigoare de astăzi.

Este vorba despre Legea nr. 207/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 858 din 18 septembrie 2020.

Potrivit acesteia, de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani beneficiază „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic” din mai multe localităţi, pe o rază de 8 km în jurul acestora.

Localităţile menţionate în lege sunt:

Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba;

Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele şi Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara.

Alte localităţi incluse în listă sunt:  Slobozia din judeţul Ialomiţa; Iacobeni şi Vatra Dornei din judeţul Suceava; Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş; Berbeşti şi Râmnicu-Vâlcea din judeţul Vâlcea.

surse: agerpres.ro, businessmagazin.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Condițiile de concurs pentru 500 de posturi suplimentare în învățământ, publicate în Monitorul Oficial. Cum va fi proba scrisă

Publicat

examen profesor

Cei care vor dori să ocupe unul din cele 500 de posturi ce vor fi scoase la concurs în sistemul de învățământ, aprobate suplimentar de Guvern, vor trebui să susțină o probă scrisă.

Condițiile de desfășurare a concursurilor au fost aprobate de Ministerul Educației prin ordinul nr. 5574/2020 și publicate luni în Monitorul Oficial.

Proba scrisă va fi data de școală, cu subiecte făcute de unitatea de învățământ. Evaluarea va fi făcută tot de școala angajatoare.

“Proba scrisă se susține pe baza subiectelor elaborate de comisia de elaborare a subiectelor/baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise, constituită la nivelul unității de învățământ/consorțiului școlar/grupului de unități de învățământ care s-au asociat temporar, în concordanță cu programele specifice pentru concurs în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, și se evaluează prin note de la 10 la 1. Comisiile de elaborare a subiectelor/baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise asigură, la cererea candidaților, și traducerea subiectelor în limbile minorităților naționale”, potrivit Ordinului citat de edupedu.ro.

Concursul se va da pe baza Metodologiei din 2 septembrie 2013 de organizare şi desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor didactice/catedrelor care se vacantează pe parcursul anului şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin OMEN 4.959/2013.

Angajarea va fi pe perioadă determinată, iar pentru a fi admiși, candidații trebuie să obțină minimum nota 5 la proba scrisă.

“Înscrierea candidaților la concurs/testare și înregistrarea contestațiilor la proba scrisă se pot realiza și electronic, conform procedurilor stabilite la nivelul unităților de învățământ avizată de inspectoratul școlar, pe care le comunică persoanelor interesate inclusiv prin afișare pe saitul Inspectoratului școlar. Prin procedurile stabilite sunt adaptate modalitățile de înscriere și de preluare și înregistrarea contestațiilor, în situația în care aceste activități se organizează și se desfășoară în sistem online”, prevede actul normativ.

La înscrierea la concurs/testare, candidații prezintă obligatoriu și cazierul judiciar, prevede documentul.

Candidații la școli care au clase cu predare în alte limbi vor da și o probă orală:

Interviul și probele orale pot fi susținute online după încetarea stării de alertă:

“Unitățile de învățământ stabilesc proceduri specifice avizată de inspectoratul școlar, astfel încât la încetarea stării de alertă, probele practice sau orale din inspecțiile și inspecțiile din cadrul concursului, precum și interviul din cadrul testării personalului fără studii corespunzătoare postului se poate fi susținute și în sistem online”

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 10 septembrie 2020, suplimentarea cu 500 a numărului de posturi în unitățile din învățământul preuniversitar în anul școlar 2020-2021. Măsura are drept obiectiv “să nu fie prejudiciat dreptul la educație al elevilor” în anul școlar care începe cu stare de alertă.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

MARȚI: Majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor începând din acest an, pe ordinea de zi a Parlamentului reunit

Publicat

p

Camera Deputaților și Senatul se reunesc marți, 22 septembrie, începând cu ora 13:00, pentru a dezbate, printre altele, modificarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară în sensul majorării pensiilor cu 40% începând cu 1 septembrie și a creșterii salariilor profesorilor din acest an. 

Reamintim că Guvernul a redus anterior, prntru-o OUG, majorarea pensiilor la 14%, și amânase pentru anul viitor creșterea salariilor profesorilor, motivând prin vocea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, că aplicarea promisiunilor PSD ar duce România într-o criză profundă.

Amendamentele privind pensiile și salariile profesorilor au fost introduse săptămâna trecută de către Comisiile reunite de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului.

Astfel, PSD a propus și a obținut votarea abrogării articolului 42 din ordonanța de rectificare bugetară, cel care prevede că, începând cu data de 1 septembrie 2020, punctul de pensie este în valoare de 1.442 lei, în loc de 1.772 lei, cât prevedea legea adoptată tot de PSD anul trecut.

Cu alte cuvinte, în Comisii a fost aprobată revenirea la majorarea cu 40% a pensiilor, în loc de doar 14%, cum decisese guvernul.

Deși parlamentarii PNL și USR s-au opus, amendamentul referitor la pensii a fost admis cu 20 de voturi ”pentru”.

În acest context, președintele PSD, MArcel Ciolacu, a plusat: a mai spus că Parlamentul va adopta legea prin care profesorii vor primi un spor de COVID de 500 de euro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate