Moștenirea creștină a vechiului Apulum. Orașul primelor biserici creștine, al mitropoliților medievali și al simbolurilor bizantine

Oraşul Apulum a fost nu numai o cetate militară, un târg comercial ci şi un puternic centru de iradiere a creştinismului. Apulum – oraşul în care au venit soldaţi, colonişti, negustori din toată lumea romană (dar mai ales din Asia Mică) devine şi centru de răspândire a creştinismului, mai cu seamă după secolul al IV-lea d.Chr. când noua religie este recunoscută de imperiul roman târziu.

Vechiul Apulum a devenit o adevărată cetate creştină stau mărturie numeroasele descoperiri arheologice care atestă o intensă prezenţă a creştinilor în viaţa comunităţii. Mărturiile au fost strânse de dr. Vasile Moga într-o lucrare de referinţă “Creştinismul la Apulum şi în teritoriul său” (sec.III-X). Este clar pentru oricine că Apulum a fost primul oraş creştin din Transilvania? Pe felurite artefacte apar simboluri ca porumbelul, peştele, lira muzicală, crucea, dar şi Bunul Păstor, Copacul vieţii, cocoşul, etc. şi vase euharistice sau recipiente pentru păstrat mirul sau apa sfinţită.

Un bogat inventar cu obiecte ce conţin simboluri creştine a fost descoperit în mormintele din necropolele romane existente pe teritoriul oraşului Apulum. Descoperirile arheologice de la Alba Iulia, dar şi scrierile cronicarilor bizantini confirmă că în secolele IX-X există, pe lângă structura politico-administrativă, Voievodatul de Bălgrad şi o organizare bisericească. Săpăturile arheologice din anul 2012 din cetatea bastionară au scos la iveală ruinele celei mai vechi biserici creştine răsăritene din Transilvania, datată, deocamdată, în sec. al IX-lea. Aceste ruine confirmă, de facto, relatările istoricilor bizantini (Skilytzes, Zonaras s.a.) despre creştinarea voievodului Transilvaniei Iuliu cel Bătrân la Constantinopol, primirea de către acesta a titlului de patriciu (din partea împăratului Constantin VII Porfirogenetul) şi ungerea ca episcop a lui Ierotei ce va fi instalat la Alba Iulia.

Desigur biserica creştină construită în stil bizantin continuă rotonda existentă sub altarul catedralei “Sf. Mihail” (aflată la 100 m de acest lăcaş) înălţată şi ea pe ruinele (confirmate arheologic) ale unei basilici mai vechi (sec. VII-VIII) .

Existenţa unei mănăstiri şi episcopii ortodoxe este atestată documentar la Alba Iulia. În 1234 Papa de la Roma (Grigore al II-lea) era înştiinţat că valahii primeau tainele în rit grecesc şi că unii unguri şi teutoni treceau la ei.

Primii ierahi cu sediul la Alba Iulia apar din 1571 (Eftimie). Să nu uităm însă că biserica ortodoxă din teritoriul Albei a trăit prin centre precum Rîmeţ, Geoagiul de Sus, Lancrăm, unde sunt semnalaţi episcopi ortodocşi.

Toţi ierarhii de la Alba Iulia au purtat titlul de mitropoliţi începând cu Eftimie (1571). Mitropoliţii de Bălgrad erau hirotoniţi de Mitropolia Ungrovlahiei (la Târgovişte). Mitropolia ortodoxă de Alba Iulia avea în jurisdicţia sa tot Ardealul. Ghenadie (1579- 1585) apare şi în acte (pentru întâia oară cu acest titlu) ca “mitropolit al întreg ţinutului din Ardeal şi Orăzii Mari”.

În 1580 apare în documente mănăstirea mitropolitană, biserica şi casa de reşedinţă a mitropolitului. Toate acestea se învecinau cu grădina principelui Christofor Bathory. De altfel, cronicarul Possevino scria în 1583 că românii aveau un mitropolit cu reşedinţa la Alba Iulia. În 1585 este numit mitropolit Ioan de Prislop, iar Mihai Viteazul, în 1596, va începe construcţia unei biserici din cărămidă, va extinde mănăstirea, va sprijini Mitropolia Ardealului. Un an mai târziu, în 1597 Voievodul Mihai îşi va petrece sărbătorile de iarnă la Alba Iulia şi va participa la Sfinţirea noului lăcaş de cult. Nicolae Iorga considera Mitropolia Transilvaniei şi Catedrala construită de Mihai Viteazul “cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al neamului de peste munţi”.

Şirul mitropoliţilor rezidenţi la Alba Iulia (început în 1571) se va încheia în 1707 cu Ioan Târca. În 1711 întregul complex mitropolitan este demolat de austrieci, care pregăteau terenul pentru cetatea bastionară. Cu materialele rezultate din demolarea complexului mitropolitan şi cu o despăgubire în bani, se va înălţa biserica Maieri I (aflată în apropierea gării C.F.R.) din Alba Iulia.

În Şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 16 octombrie 1975 s-a hotărât reînfiinţarea Eparhiei de Alba Iulia ce cuprindea parohiile din judeţele Alba, Mureş şi Harghita? … Din anul 1997 Alba Iulia devine reşedinţa Arhiepiscopiei ortodoxe ce cuprindea aceleaşi judeţe? Astăzi ea îşi exercită misiunea în judeţele Alba şi Mureş. Trei dintre mitropoliţii Transilvaniei au fost canonizaţi de către Biserica Ortodoxă Română: Iorest, Sava Brancovici şi Simeon Ştefan (prăznuiţi la 24 aprilie).

Informațiile au fost adaptate dintr-un text publicat pe siteul Consiliului Județean Alba.