Noi descoperiri de amploare în Parcul Custozza: Dovada că împăratul Caracalla şi mama sa, Iulia Domna, au fost în Dacia

Arheologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia au finalizat prima etapă a cercetărilor arheologice din perimetrul Parcului Custozza. Aşa cum era de aşteptat, în zonă au fost descoperite vestigii de o deosebită importanţă, fapt ce îi determină pe reprezentanţii instituţiei de cultură să ia tot mai mult în considerare amenajarea unui parc arheologic vizitabil, în detrimentul piaţetei publice prevăzute în proiectul administraţiei locale.

Pentru prima dată în istoria locului, au fost scoase la iveală dovezi clare despre existenţa clădirii comandantului castrului, ziduri de incintă şi axe de circulaţie din epoca romană, iar marea surpriză a arheologilor a fost faptul că toate aceste vestigii se află într-o incredibilă stare de conservare.

Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, a semnat un raport pentru luna septembrie 2011, privind stadiul cercetărilor arheologice de evaluare din Parcul Custozza. Din colectivul de cercetare privind acest obiectiv fac parte: Nicolae Gudea, Gabriel Tiberiu Rustoiu, Constantin Inel, Ovidiu Oargă, Anca Timofan, Ana Maria Duna, Călin Adam.

„În perioada 20 august- 22 septembrie 2011 s-a trasat şi executat o primă secţiune transversală de cercetare peste parc (notată S I p) de la str. Mihai Viteazul la str. N.Iorga, lungă de cca 80,00 m şi lată de 3,00 m. Ca reper au fost luate postamentele găsite pe str. Al. Sterca Şuluţiu lângă zidul cazărmii pe de-o parte, iar pe de altă parte zidurile marcate la nivelul dalajului pe str. M. Viteazul”, se arată în raport.

Noi elemente din clădirea comandantului castrului: Se conturează planul castrului roman

Pentru prima dată în istoria locului, arheologii susţin că s-au găsit elemente sigure ale clădirii comandamentului castrului (principia), iar, reunind descoperirile arheologice pentru epocă romană, realizate pe parcursul acestui an, se poate discuta despre un plan provizoriu al castrului, în care, pe lângă cunoscutele trasee ale zidurilor de incintă şi ale amplasamentelor cunoscute sau presupuse ale porţilor de acces, acum se pot evidenţia axe de circulaţie (date de drumul roman descoperit – via principalis), amplasamente de barăci sau alte edificii din interiorul castrului, precum şi amplasamentul clădirii comandamentului (principia) sau ale unor clădiri de cult (precum templul descoperit în primăvara 2011);

„Spre marea noastră surpriză (şi a tuturor), nu am identificat distrugeri semnificative ale construcţiilor romane, de-a lungul secolelor ulterioare din epoca medievală şi modernă, zidurile fiind foarte aproape de suprafaţă. Pornind dinspre str. Mihai Viteazul, au fost găsite construcţiile C1 şi C2, precum şi drumurile dintre ele, din strat de pietriş; mai spre nord, în imediata apropiere a Monumentului Custozza, s-a descoperit o clădire absidată C3 cu sistem interior de încălzire cu hypocaust; aceasta este urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră; canale de evacuare a apelor pluviale şi uzate”, explică arheologii.

Fragmente dintr-o coloană votivă dedicată lui Jupiter

În perimetrul Parcului Custozza au fost descoperite fragmente de vase şi fragmente de monumente între care şi un fragment de coloană votivă, dedicată probabil lui Jupiter, numeroase ţigle cu ştampile ale Legiunii a XIII-a Gemina, de tipul LEG XIII G (fapt interesant din punct de vedere cronologic), un fragment de antefix, trei monede romane (două emise pe timpul lui Hadrian).

„S-a mai executat, paralel cu str. N.Iorga, o secţiune (S 2p) transversală pe prima secţiune şi la capătul ei nordic, aceasta având lungimea de 35 m, lăţimea 5,00 m. Secţiunea se impunea să fie realizată, deoarece la supravegherea lucrărilor de realizare a canalului pentru cablul de comunicaţii, a rezultat o zonă bogată în elemente de pavaj din piatră şi postamente de piatră. La această dată, avem următoarele descoperiri, în secţiunea S2p”, au mai declarat reprezentanţii muzeului.

Dovada că împăratul Caracalla a fost în Dacia, însoţit de mama sa, Iulia Domna

În aceeaşi zonă, a fost descoperit un şir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar şi elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum şi porţiuni de curte pavată cu dale mari de piatră. Au apărut numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice (unele refolosite ca pavaj, ţigle cu ştampilă (LEG XIII G), fragmente de la o placă de marmură cu inscripţie din păcate greu de definit, o inscripţie întreagă datând de la începutul secolului III p. Chr., precum şi un bloc masiv dintr-o a doua inscripţie, despre care arheologii susţin că datează cel mai probabil tot din secolul III p.Chr.

Inscripţia întreagă este foarte importantă. Ea confirmă faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla) a fost în Dacia împreună cu mama sa, Iulia Domna. Mai mult, se confirmă prezenţa împăratului la Apulum. Şirul inscripţiilor tipice legate de această vizită imperială constituie un şir complet, de la Veţel – la Porolissum.

„Se impune şi observaţia că, punctual (din loc în loc), nivelul de epocă romană şi implicit elementele de construcţii descoperite au fost străpunse de diverse complexe de epocă medievală sau modernă, fiind în curs de prelucrare materialele arheologice, descoperite în 8 complexe arheologice certe, care se constituie ca şi gropi de provizii, dar şi posibile locuinţe de tip îngropat (bordei). Materialul arheologic medieval pare să încadreze două din complexele arheologice în secolul XII (două gropi), unul în secolele XIV-XV, precum şi trei trasee de ziduri de piatră spartă şi cărămidă, legate cu mortar de var, de orientare est-vest (şi care suprapun elemente de pavaj roman din piatră), iar din perioada modernă sunt traseul unei canalizări din cărămidă (tip tunel) şi alte câteva intervenţii de demolare realizate în zidurile romane. La ambele secţiuni (S1p şi S2p), lucrările sunt în curs de derulare. În cazul secţiunii S1p trebuie dezvelită clădirea C3 (care prezintă cea mai interesantă planimetrie, inclusiv absida semicirculară) şi lămurită situaţia clădirilor C1 şi C2, dinspre Str. N.Iorga. În cazul secţiunii S2p trebuie lărgit spaţiul cercetat, datorită importanţei descoperirilor epigrafice, dar şi prelungită secţiune spre vest, paralel cu str. N.Iorga, până spre Sala Unirii, pentru a identifica eventualele proporţii ale clădirii şi porticus –ului”, explică arheologii.

Se extind cercetările arheologice

Arheologii susţin că este necesară, în perioada următoare, cercetarea zonei dinspre str. Al. Sterca Suluţiu spre Sala Unirii, pentru a afla dimensiunile şi structura comandamentului pe laturile de est şi vest.

„Observaţia că zidurile comandamentului sunt bine păstrate începând de la la cca 1,20 – 1,30 m adâncime, de la cota străzii N. Iorga, coroborată şi cu faptul că nu sunt urme de distrugeri sistematice ale zidurilor romane, ne îndreptăţesc să considerăm, chiar în acest stadiu preliminar, potenţialul arheologic de epocă romană al Parcului Custozza, drept unul excepţional, care impune continuarea şi extinderea cercetărilor arheologice, pentru descoperirea unui sector cât mai complet din clădirea comandamentului castrului Legiunii a XIII-a Gemina şi valorificarea sa prin conservare-restaurare în cadrul obiectivului local <Piaţeta Cetăţii> / <Principia Castrului roman>”, au conchis reprezentanţii Muzeului Unirii.