Economie
Noi tipuri de contracte de muncă: activitate la cerere sau pentru mai mulți angajatori. Modificări aprobate la Senat
Introducerea unor noi tipuri noi de contracte de muncă au fost aprobate la Senat și urmează să fie votată la Camera Deputaților.
Este vorba despre contractul de muncă ”la cerere” și cel cu un angajat și mai mulți angajatori.
Propunerea de modificare a Codului Muncii este motivată de inițiatori prin necesitatea de ”flexibilizare a încheierii actelor de dreptul muncii”, ”îmbunătățirea nivelului de protecție al salariaților” și ”condiții favorabile mediului de afaceri”.
”Se simte nevoia de autonomie în desfășurarea activităților”, angajații percep de asemenea nevoia să își organizeze programul de lucru pentru a putea susține, în paralel, două servicii”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.
Contractul de muncă la cerere
Este contractul în baza căruia salariatul prestează activitate pentru și sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele și intervalul orar stabilite de angajator, cu condiția înștiințării în scris a salariatului în termenul stabilit în contract; termenul nu poate fi mai mic de două zile lucrătoarea anterioare începerii de către salariat a activității pentru care este solicitat
- angajatorul are obligația să prevadă în contact termenul în care îl va înștiința pe salariat să se prezinte la locul de muncă, precum și modalitatea de înștiințare
- salariatul va fi înștiințat în scris, pe suport de hârtie sau electronic, prin mesaj sau e-mail (modificat la comisii: prin orice mijloc ce asigură transmiterea textului și păstrarea dovezii transmiterii textului)
- numărul de ore garantate în plată este de 32 de ore lunar. Orele de muncă prestate adițional vor fi înregistrare și plătite corespunzător
- salariatul încadrat în contract de muncă la cerere se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile
- salariatul are dreptul de a refuza sarcinile cerute de angajator, fără a suferi consecințe negative, în cazul în care nu este respectat termenul de înștiințare sau în cazul în care i se solicită prestarea de activități în afara orelor și zilelor de referință
În forma inițială, proiectul prevedea ca acest tip de contract să fie doar pentru domeniile agricultură, vânătoare și servicii anexe, activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor, publicitate sau alte activități recreative și distractive. Însă la comisii și votul final, a fost eliminat acest articol, astfel că se va aplica pentru toate domeniile de activitate.
Contractul de muncă cu un angajat și mai mulți angajatori
Prin acest contract, cu normă întreagă, un salariat prestează muncă pentru și în subordinea mai multor angajatori, pentru desfășurarea aceluiași tip de activitate și implică exercitarea acelorași atribuții.
- contractul poate fi încheiat doar de către angajatori care aparțin aceluiași grup de întreprinderi (structura formată din două sau mai multe întreprinderi, din care una exercită controlul asupra celorlalte)
- obligația acordării drepturilor salariatului revine angajatorului care exercită controlul asupra celorlalți angajatori din grup, semnatari ai contractului individual de muncă
- angajatorii semnatari ai contractului răspund în solidar pentru drepturile cuvenite salariatului
- dacă niciunul dintre angajatori nu-și îndeplinește obligațiile față de salariat, acesta are dreptul de a se îndrepta împortiva oricăruia dintre angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor
Acest proiect a fost adoptat de Senat, miercuri, 12 octombrie, cu 93 de voturi pentru și 12 abțineri. Este inițiat de PNL (Raluca Turcan și mai mulți parlamentari liberali).
Alte propuneri: contractul cu zero ore, retras
O altă propunere de modificare a Codului Muncii a fost înregistrată la Senat în 8 iunie. Este vorba despre „contractul de zero ore”, prin care angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână, programul fiind în întregime flexibil.
Prin acesta, angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână, iar angajatul poate să nu accepte munca în momentul în care i se cere, programul de muncă fiind în întregime flexibil. Plata se face de către angajator în funcție de numărul de ore prestate, care sunt consemnate în pontaje.
Acest proiect, propus de parlamentari PSD, a fost retras de la dezbateri în Senat, de către inițiatori.
sursă: senat.ro
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News