Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Nou formular al Declaraţiei 112. Care sunt modificările pentru contribuabili


Publicat

sediul ANAF Alba

Noul formular 112 “Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” şi anexele acestuia au intrat în vigoare din 2 februarie.

Citeşte şi CALENDARUL obligaţiilor fiscale pe luna FEBRUARIE 2018. Termene la Fisc, declaraţii, formulare, plăţi

Modificările sunt prevăzute de Ordinul comun MFP / MMJS / MS nr. 1209/999/180/ 2018.

Prevederile ordinului vizează modificarea anexelor și a Instrucțiunilor de completare a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate corespunzător cu modificările din legislația specifică generată de emiterea Ordonanței de urgență  nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, după cum urmează:

– modificări în ceea ce privește cotele contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajați pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, respectiv cota de 25% pentru Contribuția de asigurări sociale și Cota de 10% pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate;

– eliminarea contribuțiilor sociale obligatorii datorate până la data de 31 decembrie 2017 de către angajator și angajat, după caz, respectiv: contribuția de asigurări pentru șomaj; contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

– eliminarea din cuprinsul declarației a categoriilor de persoane pentru care nu mai există obligația declarării și plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, cum ar fi:

— persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii;

— persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, pentru indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

— persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile băneşti;

— persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit prevederilor art. 2 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;

— persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aceste drepturi băneşti;

— persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;

— străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;

— personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte;

— persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni.

– introducerea obligației de plată a angajatorilor cu privire la contribuția de asigurări sociale în cote de 4% și 8%, pentru condiții deosebite și, respectiv, speciale de muncă;

– introducerea contribuției asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori și persoanele asimilate acestora în cotă de 2,25%;

– actualizarea corespunzătoare a anexelor la ordin potrivit modificărilor aduse legislației specifice;

– introducerea unor prevederi speciale referitoare la persoanele scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor în conformitate cu dispozițiile art. 60 din Codul fiscal.

Declarația 112 se completează de către:

1. persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, la care își desfășoară activitatea sau beneficiază de concediul medical și indemnizații de asigurări sociale de sănătate:

– cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România;

– cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de legislația europeană aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și de acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

– cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România;

– cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară ori au domiciliul în România;

– cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene care nu dețin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obținut dreptul de a sta în România pentru o perioadă de peste 3 luni;

– persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană care îndeplinesc condițiile de lucrător frontalier și desfășoară o activitate salariată sau independentă în România și care rezidă în alt stat membru în care se întorc de regulă zilnic ori cel puțin o dată pe săptămână;

2. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

3. Casa Națională de Asigurări de Sănătate;

4. unitățile trimițătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, inclusiv pentru categoriile de personal trimise în misiune temporară sau permanentă în străinătate prevăzute prin hotărâre a Guvernului, pentru soțul/soția care însoțește personalul trimis în misiune permanentă în străinătate și căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu și pentru membrii Corpului diplomatic și consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă, ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depășește 90 de zile calendaristice;

5. persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

6. orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor;

7. persoanele fizice care obțin venituri sub formă de salarii ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, precum și la reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine şi care depun declarația și achită contribuțiile sociale obligatorii în cazul în care misiunile și posturile, precum și reprezentanțele respective nu optează pentru îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată a contribuțiilor sociale;

8. persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația să depună declarația, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul;

9. persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

10. instituțiile publice și alte entități care plătesc drepturi de natura celor menționate la art. 168 alin. (7), (71) și (10), aferente perioadelor în care contribuția de asigurări sociale de sănătate era suportată, potrivit legii, de către aceste instituții sau de către beneficiarii de venit, după caz.

Declarația 112 se depune:

– lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se plătesc veniturile, de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d) -f)din Codul fiscal, precum și persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

– trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzuți la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal, în calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului.

Vezi: formular declaratia 112

surse: mfinante.ro, legestart.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu: Creierul uman ar putea îmbătrâni cu 10 ani din cauza Covid-19

Publicat

Cercetătorii avertizează că persoanele care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, potrivit Reuters.

Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.

„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.

Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.

Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.

Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”

Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.

„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.

sursa: digi24.ro, reuters.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Transformă-ți vechiul telefon într-o cameră de supraveghere, un monitor pentru bebeluși sau un difuzor improbizat

Publicat

Dacă aveți telefoane vechi care adună praful într-un sertar undeva, nu le vindeți pe nimic. Dacă funcționează în continuare, le puteți folosi pentru aplicații domestice. Să zicem o cameră de securitate, un monitor pentru bebeluși sau un difuzor improvizat Google Home, de exemplu.

Una dintre cele mai utile modalități de a îmbunătăți ciclul unui telefon vechi este să îl transformați într-o cameră de securitate la domiciliu.

Veți avea nevoie doar de un trepied sau o montură și de niște programe software, precum aplicațiile Manything și Alfred.

Acest lucru funcționează și pentru tablete, desigur, deși configurarea și poziționarea acestora ar putea fi un pic mai complicată din cauza dimensiunii suplimentare.

Din moment ce multe dintre dispozitivele pe care te pregătești să le arunci sunt și rezistente la apă, o tabletă sau un telefon vechi, ți-ar putea servi drept cameră de supraveghere și în exterior.

Pasul 1: Aveți nevoie de o aplicație de cameră de securitate care rulează pe vechile dvs. telefoane

Pentru început, va trebui să alegeți o aplicație pentru camera de securitate pentru telefon. Majoritatea aplicațiilor oferă multe dintre aceleași caracteristici, cum ar fi streaming local, streaming cloud, înregistrarea și stocarea filmărilor la nivel local sau de la distanță și detectarea mișcării și alertele.

După configurare, veți putea să vă monitorizați spațiul de locuit și să vă controlați camera de securitate de oriunde, direct de pe noul dvs. telefon.

Una dintre cele mai bune opțiuni pentru configurarea telefonului ca și cameră de securitate este Alfred. Este multiplataforma, deci nu contează dacă vechiul dvs. telefon era un telefon Android sau iPhone. Și același lucru este valabil și pentru noul dvs. telefon.

Alfred este gratuit și vă oferă o vizualizare la distanță a fluxului live, detectarea mișcării cu alerte, stocare gratuită în cloud, o alimentare audio bidirecțională și utilizarea atât a camerelor frontale, cât și a celor spate. Pentru a debloca funcții suplimentare, cum ar fi vizualizarea și înregistrarea cu rezoluție mai mare, funcțiile de zoom, eliminarea anunțurilor și stocarea în cloud de 30 de zile, puteți face upgrade la Alfred Premium.

Descărcați Alfred (Android, iOS) atât pe telefoanele vechi, cât și pe cele noi sau pe orice tablete pe care doriți să le utilizați.

Pe noul telefon, glisați prin introducere și atingeți Start. Selectați Viewer și atingeți Next.

După ce ajungeți la pagina de conectare, faceți clic pe Conectați-vă cu Google (este necesar un cont Google) și conectați-vă cu acreditările contului dvs. Google.

Pe vechiul telefon, repetați aceiași pași, dar în loc să selectați Viewer, selectați Camera. Și asigurați-vă că vă conectați la același cont Google.

Odată ce ambele telefoane sunt conectate la Alfred, ați terminat cu configurarea. Alfred a simplificat opțiunile camerei pentru a include doar câteva setări. Pe iOS, puteți activa doar detectarea mișcării, puteți alege între camerele din față și din spate și activați sau dezactivați sunetul.

Dacă utilizați un dispozitiv Android, aveți acele opțiuni și puteți, de asemenea, să activați focalizarea continuă, să solicitați Alfred redeschiderea automată în cazul în care telefonul repornește, setați o rezoluție și activați o blocare a codului de acces.

De pe noul dvs. telefon, puteți modifica alte câteva setări, cum ar fi adăugarea altor persoane în Trust Circle (acordarea accesului altor persoane la fluxurile dvs. video), eliminarea unei camere, verificarea de câte ori s-a deconectat o cameră, stabilind sensibilitatea de detectare a mișcării și activând un filtru de lumină slabă pe camere.

Deși Alfred este o alegere solidă, rețineți că nu este singura alegere. De departe, de fapt. Manything, Salient Eye și Presence sunt toate opțiuni solide gratuite, cu un model de abonament accesibil, dacă aveți nevoie de mai multe funcții. Iar camera web IP este una dintre cele mai populare opțiuni numai pentru Android.

Pasul 2: alegeți un loc pentru a vă poziționa camera

După ce fluxul este activat, va trebui să configurați și să poziționați camera. Poate doriți să se concentreze pe punctul principal de intrare în casa dvs., curtea din spate, locul în care depozitați obiecte de valoare sau un punct pe care credeți că poate fi deosebit de vulnerabil.

De asemenea, puteți configura o cameră IP ca monitor pentru bebeluși.

Pasul 3: Montați și alimentați noile camere de securitate

Pentru a monta sau poziționa camera, un trepied mic pentru smartphone sau un suport cu ventuză poate face minuni și vă poate ajuta să poziționați camera într-un loc discret.

Pentru a lărgi câmpul vizual, luați în considerare cumpărarea unui obiectiv cu unghi larg pentru telefon, ceva care poate fi achiziționat online.

Fluxul video este foarte intensiv, iar telefonul va fi pornit 24/7. Pentru a împiedica moartea telefonului în primele ore, va trebui să îl poziționați aproape de o sursă de alimentare.

Un cablu Micro-USB sau Lightning de 3 metri vă va oferi mai multă flexibilitate în locul în care îl puneți.

Sursa: cnet.com

Foto: Captură youtube

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

68 de ani de la moartea lui Mircea Vulcănescu în temnița Aiudului. A salvat cu generozitate o viață și a murit ca un martir

Publicat

S-au împlinit 68 de ani de la moartea lui Mircea Vulcănescu în temnița Aiudului, în data de 28 octombrie 1952. Avea 48 de ani. A murit salvând un tânăr pentru care s-a întins pe cimentul rece și ud spre a-l încălzi. De la această generozitate ar fi contractat o boală pulmonară care i-a adus sfârșitul, iar presupusele sale ultime cuvinte, aproape mitologice, „să nu ne răzbunați!”, aveau să devină un reper în construcția discursului despre suferință în închisorile comuniste.

Mircea Vulcănescu (1904-1952). Filosof, sociolog, economist, profesor de etică, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în perioada 28 ianuarie 1941-23 august 1944.

Arestat la 18 mai 1946 conform legii 312/1945 „pentru urmărirea şi sancționarea celor vinovați de dezastrul țării sau de crime de război”.

Memorialul Aiud a postat pe contul de Facebook un text prin care readuce la lumină destinul tragic al unuia dintre marii intelectuali ai României:

”Parcursul lui concentraționar înregistrează o scurtă detenție la închisoarea Arsenal (18-28 mai 1964), apoi eliberarea urmată de rearestare la 30 august 1946.

Condamnat la 8 ani temniță grea, începe executarea pedepsei la Aiud, apoi, la rejudecarea procesului, tranzitează închisoarea Văcărești (1947).

Al doilea proces al lotului (1947/8) nu schimbă condamnările inițiale, iar Vulcănescu va fi retrimis la Aiud. Cercetările în vederea unei anchete îl vor aduce la Jilava, în iarna 1950/51. Înapoiat la Aiud, avea să moară în toamna anului 1952.

Numele lui Mircea Vulcănescu a rămas cunoscut mai cu seamă în lumina gestului său din închisoare pentru salvarea vieții unui mai tânăr coleg de suferință.

Lui i se asociază istorisirea salvării de la moarte a unui tânăr istovit de puteri, pentru care s-ar fi întins pe cimentul rece și ud spre a-l încălzi.

De la această generozitate ar fi contractat o boală pulmonară care i-a adus sfârșitul, iar presupusele sale ultime cuvinte, aproape mitologice, „să nu ne răzbunați!”, aveau să devină un reper în construcția discursului despre suferință în închisorile comuniste.

Cariera sa interbelică, implicarea sa în dezbaterile de idei ale tinerei generații Criterion (cea mai importantă generație din istoria culturii române), cercetarea lui sociologică, publicistica și opera lui filosofică, precum și gestul său din detenție l-au înscris în memorie ca o figură luminoasă din generația interbelică întemnițată în comunism.

„În temniţă vorbea şi cuvântul lui era ascultat. Îi învăţa să gândească pe cei ce fuseseră conducători ai ţării. Concepţia sa era una profund creştină de pe poziţii politice democratice. Îl vedeam adesea la biserică, atunci când biserica din Aiud nu fusese încă transformată în W.C.

Întreţinând o febrilă activitate intelectuală în rândul deţinuţilor, Mircea Vulcănescu era un inamic declarat al marxiştilor. Din cauza unor prelegeri ţinute la Jilava a fost dus la camera neagră, aproape dezbrăcat, împreună cu alţi „bandiţi”.

Ţinuţi flămânzi, neavând pe ce să se odihnească, au început să cadă pe mâzga rece, care aducea îmbolnăvirea şi moartea. Mircea Vulcănescu s-a aşezat jos, ca să poată sta alţii pe el şi le-a zis: „Eu voi muri. Salvaţi-vă voi.

Nu a murit atunci, dar revenind la Aiud a continuat să vorbească iar ei au continuat să îl pedepsească până ce l-au ucis. A fost un om cu caracter de diamant.” – Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos via Memorialul Aiud.

A fost și politician și orator de mare forță. Mircea Vulcănescu a deținut funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. Din această poziție i-a refuzat mentorului său, Nae Ionescu, scutirea de taxe pentru o mașină pe care acesta o adusese din Germania.

Unul dintre cei mai tenace negociatori ai României cu cel de-al Treilea Reich, Mircea Vulcănescu a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 august 1944) și înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou.

A făcut parte, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran și alții, din Generația Criterion.

În perioada stalinismului crunt prin care a trecut țara la jumătatea secolului trecut, s-au petrecut cele mai mari atrocități din istoria modernă a României.

Elitele țării au fost exterminate programatic în pușcăriile comuniste. Majoritatea lor au murit în chinuri năpraznice, înfometați, bătuți și chinuiți psihic prin hărțuirea familiilor. O rană adâncă pe care noii comuniști, din perioada ceaușistă au negat-o și o neagă în continuare.

Citește și: Generația care a înfăptuit Marea Unire, exterminată în beciurile comuniste. ”Răsplată” pentru părinții României Mari

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Argumentele depuse la Roma pentru beatificarea celor 7 martiri de către de Papa Francisc la Blaj, cuprinse în 12 volume

Publicat

papa la blaj

Editura Galaxia Gutenberg oferă cititorilor o serie de 12 volume având ca temă martiriul celor șapte episcopi greco-catolici români, precum și persecuția împotriva Bisericii Române Unite.

E vorba de o sinteză a lucrării colective a Postulaturii, denumite POSITIO super martyrio, prin care s-a argumentat la Roma Cauza de beatificare a lui „Valeriu Traian Frențiu și a celor șase însoțitori”.

Papei Francisc a condus, la Blaj, beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri. Evenimentul a avut loc pe Câmpia Libertăţii, la finalul unui proces canonic derulat pe durata a 20 de ani.

Textele din aceste volume aduc informații exacte, bazate pe documente de arhivă și pe mărturii, constituind un material de referință pentru această temă.

Citește și: DOCUMENTAR ALBA24: Cine sunt martirii greco-catolici beatificați de Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj

În data de 5 aprilie 2018, Postulatura Cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici a anunţat predarea lucrării Positio super martyrio la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, lucrare conţinând documentaţia necesară argumentării martiriului celor şapte episcopi.

r

Acest studiu în două volume, însumând 1900 de pagini, sintetizează în mod argumentat, pe baza documentelor de arhivă, mărturia şi jertfa episcopilor greco-catolici care, în faţa persecutorului comunist, au preferat moartea decât să-şi trădeze credinţa lor catolică.

 Titlurile volumelor:

1. Episcop Vasile Aftenie – viața și martiriul

2. Episcop Valeriu Traian Frențiu – viața și martiriul

3. Episcop Ioan Suciu – viața și martiriul

4. Episcop Tit Liviu Chinezu – viața și martiriul

5. Episcop Ioan Bălan – viața și martiriul

6. Episcop Alexandru Rusu – viața și martiriul

7. Episcop Iuliu Hossu – viața și martiriul

8. Planificarea „lichidării” Bisericii Române Unite

9. Desfășurarea pe teren a „lichidării”Bisericii Române Unite în 1948

10. Răspunsul Episcopatului greco-catolic la persecuție (1944-1948) – în pregătire

11. Calea Crucii comună a Episcopatului greco-catolic (1948-1956) – în pregătire

12. Persecuția împotriva Bisericii Române Unite până la moartea episcopului Iuliu Hossu – în pregătire

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate