Guvernul nu a modificat noul Cod Penal: Din 1 februarie politicienii pot scăpa de interceptări, iar dosarele penale cu prejudicii mari se prescriu

După ce DNA și DIICOT au cerut Ministerului de Justiție să modifice Codul de Procedură Penală și Noul Cod Penal, în urma identificării mai multor erori, primul-ministru Victor Ponta a anunțat că acestea vor intra în vigoare fără să fie schimbate, motivând că modificările „nu cred că sunt constituționale”.

În forma actuală a Codului de Procedură Penală, interceptările vor putea fi aplicate doar în faza de urmărire penală. Mai mult, DNA a mai atras atenţia că noul Cod Penal va duce la îngroparea unor dosare de corupţie aflate pe rol, precum cele ale lui Mihai Necolaiciuc sau Miron Mitrea.

Începând cu data de 1 februarie, interceptările vor putea fi utilizate numai în faza de urmărire penală, iar procurorul va fi obligat să anunţe suspectul că este cercetat şi că poate fi interceptat. Totodată, procurorul şef al DNA a anunţat că, dacă legea nu va fi modificată, interceptările devin inutile.

În replică, premierul Victor Ponta a declarat că nu este nici timp și nu crede că este nici constituțional să se aducă asemenea modificări la Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală, printr-o ordonanță de urgență. Cu toate acestea, primul-ministru a declarat că, și dacă se vor lua în discuție anumite modificări, acestea vor fi abia peste o săptămână, după ce se va întruni cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care va propune anumite schimbări.

Deficienţele noii legi penale au fost semnalate recent de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, care este de părere că, dacă celui cercetat i se vor prezenta învinuirile, interceptarea ulterioară va deveni inutilă. Cu toate acestea, Kovesi recunoaște că „nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor”, de exemplu, ”dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”.

Cine se poate sustrage pedepsei, conform Noului Cod Penal

Noul Cod Penal reduce drastic pedepsele pentru dosarele cu prejudicii. Acest fapt are efect direct asupra dosarelor aflate în curs de judecare pentru că, odată reduse limitele pedepselor scad şi termenele de prescripţie. Prescripţia este termenul stabilit de lege în care statul, prin procurori, poate ancheta şi judeca un suspect de o anumită infracţiune.

DNA a calculat că există peste 20 de astfel de dosare care ar urma să fie scoase de pe rol. Printre cele 22 de dosare se numără şi dosarele de corupţie ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciu şi Marko Attila.

Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit nici dilema legii penale mai favorabile. Mai exact, în Noul Cod, nu se menţionează legea pe care judecătorii o vor aplica în cazul dosarelor începute pe codul actual dar care vor fi judecate pe Noul Cod.

Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ştefan, această inconsistenţă a legii va duce la soluţii diferite pentru cazuri asemănătoare: „În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intenţiile acestuia, iar haosul generat de soluţii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar, deşi în realitate a fost produs de Parlament şi făcut posibil de inacţiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.

Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu. Titular de proiect a fost actuala şefă a DIICOT, Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.

Sursa: gandul.info