Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Obiceiuri ciudate de ANUL NOU întâlnite în lume. Ce fac în noaptea de Revelion, ca să aibă noroc tot anul


Publicat

Noaptea de Revelion este plină de traditii, obiceiuri, dar si surperstitii. Aproape în fiecare colț al globului atât adulții, cât și copiii așteaptă miracolele de Anul Nou. În Anul Nou sunt concepute cele mai secrete dorințe și cu mare credință se așteaptă împlinirea lor.

Vezi MESAJE DE ANUL NOU 2020 * URĂRI de ANUL NOU 2020 * SMS cu FELICITĂRI pentru 2020 * MESAJE frumoase de REVELION  2020

Fiecare popor are propriile sale tradiții. Iată 23 dintre acestea întâlnite în țări din America , Asia sau Europa:

1. Canada

În Canada, pregătirea pentru Anul Nou încep destul de devreme – străzile sunt decorate la sfârșitul lunii octombrie, iar pomii de Crăciun apar cu cel puțin o lună înainte de sărbători. Cele mai populare decorațiuni de Crăciun sunt îngerii sau steaua din Betleem în vârf.

Anul Nou, spre deosebire de Crăciun, este obișnuit să se sărbătorească împreună cu prietenii. Cea mai populară metodă de distracție este patinajul. Canadienii nu pun mare preț pe cadourile scumpe din magazine, le place să ofere cadouri handmade.

2. SUA

Unul dintre cele mai importante simboluri de Anul Nou din SUA este un copil într-un scutec. Se crede că acest copil îmbătrânește în termen de 12 luni, iar la sfârșitul anului transferă responsabilitățile sale unui nou copil.

Și, bineînțeles, principala tradiție, care a devenit cunoscută în întreaga lume: pe 31 decembrie la 23:59 în zona Times Square o minge imensă cade, de la 23 de metri. Mingea „cade” timp de 1 minut, iar în ultimele 10 secunde oamenii numără. Când mingea ajunge pe pământ, vine un nou an.

3. Mexic

În Mexic, sărbătorile încep pe 12 Decembrie. Pe 25 străzile sunt aproape goale, deoarece toată lumea este cu familia. Trifoiul este un simbol important pentru mexicani, de aceea se găsește în totiți brazii de Crăciun. Anul Nou nu poate veni, fără o piñata. Aceasta este reprezentată de păcatele oamenilor, care trebuie lovite și îndepărtate.

Vezi și MESAJE DE ANUL NOU 2020. FELICITĂRI prin SMS de ANUL NOU. URĂRI de Revelion 2019-2020

4. Cuba

Sărbătoarea în această țară are loc într-o atmosferă de carnaval, focuri de artificii și o bună dispoziție. De asemenea, de Anul Nou, atunci când ceasul lovește de 12 ori, oamenii trebuie să mănânce 12 boabe de struguri, pentru a avea noroc și prosperitate în noul an.

5. Ecuador

În Ecuador se crede că dacă anul nou te prinde cu lenjerie de culoare galbenă, vei avea un an ușor. Dacă ai lenjerie roșie, vei avea parte de fericire în viața personală. Cei care vor să călătorească, trebuie să meargă cu o geantă în mână în jurul casei. Pentru a scăpa de lucrurile rele, este bine să arunci un pahar plin cu apă. Tot în  Ecuador, Anul Nou este marcat la miezul nopţii prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, şi fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.

6. Franța

Francezii coc o plăcintă în care se pune fasole. Cel care va nimeri o boabă de fasole va fi declarat „regele fasolei” și va trebui să-și îndeplinească dorințele până la sfârșitul sărbătorii. Francezilor le plac lucrurile simple şi delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.

7. Japonia

Japonia a oferit lumii diferite tradiții, cea mai importantă fiind: să sărbătorești Anul Nou în haine noi, să construiești sculpturi de gheață și castele. Tot în Japonia, sună toate clopotele de 108 ori, conform convingerii buddhiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.

8. Germania

Din Germania a pornit tradiția decorării pomului de Crăciun pentru Anul Nou. Nemții cred că Moș Crăciun călărește un măgar, așa că cei mici pun fân pentru mâncare în pantofi.

9. Argentina

În Argentina, în ultima zi a anului de lucru, lucrătorii aruncă calendarele vechi și foile pe fereastră . Până la amiază, trotuarele sunt acoperite cu hârtii.

10. Anglia

Anglia a dat lumii obiceiul de a oferi felicitări pentru Anul Nou.  La 12 noaptea, cei care se află într-o relație ar trebui să se sărute sub vâsc, pentru a nu se despărți anul viitor.

11. Danemarca

În Danemarca, toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul uşilor tuturor prietenilor şi rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune şi sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc

12. Spania

În Spania, dacă poţi să înghesui 12 boabe de strugure în gură la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine. Spaniolii sunt destul de superstitiosi. Un alt obicei de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi la ceasului care vestesc trecerea în noul an, ele fiind dorințe pentru fiecare lună a anului următor.

13. Filipine

În Filipine, totul se reduce la bani. Ei cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund.

14. Peru

În fiecare an, la sfârşitul lunii decembrie, oamenii din acest mic sat din Peru se bat cu pumnii pentru a-şi rezolva diferendele. Apoi încep anul de la zero.

15. Elveția

În Elveţia, Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.

16. Belgia

În Belgia, oamenii iau în serios animalele din şeptel. Cel puţin destul de serios încât fermierii le urează vacilor un An Nou fericit!

17. Bolivia

În Bolivia se pun monede în prăjituri şi oricine găseşte o monedă are noroc anul viitor.

18. Columbia

În Columbia, locuitorii poartă cu ei valize toată ziua, în speranţa de a avea un an plin de călătorii.

19. Thailanda

În afară de aruncarea găleţilor cu apă unii pe alţii, în Thailanda, oamenii se murdăresc unii pe alţii cu talc gri.

20. Irlanda

În Irlanda, oamenii lovesc cu pâine de pereţi, pentru a alunga spiritele rele.

21. Finlanda

În Finlanda, oamenii prezic anul care vine aruncând cositor topit într-o găleată cu apă şi interpretând forma rezultată.

22. Scoția

În Scoţia, prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.

23. Estonia

În Estonia, oamenii mănâncă de şapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Pescari din Alba, amendați de Jandarmerie și ANPA. Au fost prinși la pescuit fără permis

Publicat

Trei persoane care au pescuit fără permis s-au ales cu amenzi, după un control făcut miercuri de Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Alba și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), pentru prevenirea şi combaterea braconajului.

Este vorba despre două persoane din Mihalț și alta din Căpud, care au fost prinse la pescuit fără a deține permis de pescuit.

Cele trei persoane au fost sancţionate contravenţional, conform Ordonanței de Urgență nr. 23/2008, cu amenzi în valoare totală de 600 de lei, transmite IJJ Alba.

De la începutul acestui an, jandarmii au aplicat 32 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.400 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind pescuitul și acvacultura și au constatat o infracțiune – cazul unui bărbat care a capturat prin metoda „greblare” un pește din specia somn, cu lungimea de 1,2 metri, pe râul Mureș.

Vezi și FOTO: Bărbat din Aiud, surprins de jandarmi în timp ce aducea spre mal, din râul Mureș, un somn de 1,2 metri, capturat ilegal

Jandarmeria Alba atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 58 din O.U.G nr. 23 din 2008 privind pescuitul și acvacultura, pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește sau alte viețuitoare acvatice vii, efectuate fără permis în habitatele piscicole naturale constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 300 și 600 lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Povestea aurarilor din Munții Apuseni. Expoziție de artă fotografică și studiu etnografic, la Alba Iulia

Publicat

În spațiul expozițional al Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia este expusă, în perioada 12 – 30 august, o expoziție de artă fotografică și studiu etnografic denumită „Aurarii din Munții Apuseni”. 

În arealul Buciumului au trăit aurarii, cei care exploatau și produceau aurul prin utilizarea șteampurilor. Aceștia îl amalgamau cu mercur și făceau câte o biluță de metal prețios, uneori de forma unei alune, alteori de forma unei nuci. Aurul acesta era apoi preschimbat în bani la Oficiul de Schimb al Aurului din Abrud, în schimbul căruia minerii obțineau dinamita necesară pușcării. Majoritatea aurarilor însă vindeau aurul prin rețele de contrabandă pentru că statul plătea puțin pe gramul de aur, iar oamenii munceau mult și pe un profit scăzut. Așa încât doar o cantitate redusă se preschimba la Oficiul de Schimb.

 

 

Cele mai bogate mine de aur erau în arealul satului Bucium Poieni, în masivul Corabia, erau minele de la Frasin, care era situat la întretăierea satelor Bucium Șasa și Bucium Muntari și la Rodu, zonă aparținând satului Bucium Muntari, dar aflată în vecinătate cu Abruzelul.

Munca în mină şi celelalte activităţi de suprafaţă erau manuale. Cu timpul, organizarea minelor a devenit mai eficientă. „Târdăşia”, adică acea asociere a minerilor care investeau în deschiderea și exploatarea unei galerii, putea angaja personal specializat, structurat într-o ierarhie complexă, cu sarcini clare.

 

Cel mai mare în grad era fierendaten-ul, un fel de director de exploatare, om cu multă experienţă. Al doilea în grad era „oberul”- maistrul principal, urmat în ierarhie de „homan”- maestrul de galerie.

Minerii propriu-zişi erau băieşii. Ei lucrau doar în abataj, în timp ce rânzarii erau cei care scoteau piatra până la gura minei în fiecare zi, de luni până vineri. Iar sâmbăta, întotdeauna, se făcea împărţirea minereului conform părților de mină pe care le avea fiecare dintre cei care lucrau pe mină.

 

Chiar dacă toţi angajaţii aveau un contract clar referitor exploatarea aurului și la concesionarea părților de mină totuși, ca o măsură de precauție suplimentară, de la străjeri până la firendateni, toți erau puşi să jure că nu se vor atinge de aur.

În perioada interbelică terenurile aurifere din zona Buciumului erau concesionate societăţilor „Aurul” şi „Concordia”. Oamenii aveau dreptul de a lua piatră numai din zona de unde îşi cumpăraseră acest drept. Zona putea fi bogată sau săracă în minereu aurifer, după cum era norocul fiecăruia. Munca era în schimb la fel de dură, iar sudoarea la fel de abundentă.

Minereul era scos de pe baie cu roaba sau cu sacul în spinare, iar unde galeria se lărgea era scos cu râzna, care era un vagonet de lemn împins pe șine de către băieș. Transportarea minereului de la mină la şteampuri se făcea cu animalele de povară, de către membrii familiei sau de către alte persoane, plătite săptămânal.

Unii mergeau cu caii cu corfele, alții cu boii cu carele, iar Geo Bogza, impresionat de munca brută pe care o desfăşurau aceşti oameni, avea să exclame, după vizita pe care a făcut-o în Apuseni: „Mineri chinuiţi ca la Roşia Montană nu se mai pot întâlni în nici o altă parte a lumii”. În realitate, la fel trăiau și minerii buciumani, căci munca pe mină însemna un consum fantastic de energie.

​Iată cum relatează Vădan Nicolae de pe Valea Abruzelului procedeul obținerii aurului: „Minereul se scotea de pe mină cu calul cu corfele. Astea erau nişte împletituri din lemn de alun sub formă de coşuri puse de o parte şi de alta a calului. Minereul se aducea la şteampuri, care aveau câte trei sau șase săgeţi. La capătul săgeţilor era o piatră de granit, prins într-un cerc de fier pe stâlpul acela de lemn. Apa cădea pe o roată ca de moară care punea în mişcare săgeţile ce cădeau în contratimp şi măcinau minereul. Minereul după ce era mărunţit i se dădea drumul într-un fel de jgheab odată cu apa şi de acolo se alegeau firele de aur cu şaitrocul. Se tot mişca şaitrocul acela până ieşeau la suprafaţă firele de aur.

​Majoritatea oamenilor erau săraci. Cei săraci luau în picioare ciorapi de lână făcuţi de femei şi călcau prin albia Abruzelului şi firicelele de aur de pe fundul velii se prindeau de ciorapi. Să desculţau şi scuturau ciorapii pe hârtie. Firele de aur, aşa ca nisipul, le puneau într-un săculeţ de piele şi le prelucrau. Şi făceau acolo câteva grame de aur de pe urma cărora, după ce le schimbau în monedă, îşi cumpărau bucate, de aveau ce mânca”.

​Tehnologia obținerii aurului nu era nici simplă, dar nici extraordinar de complexă. Oamenii foloseau forța apei de pe văi, dar în mijlocul verii apa scădea și atunci șteampurile se opreau, spre deosebire de Roșia Montană care avea avantajul tăurilor antropice, construite începând cu secolul al XVIII-lea, în timpul împărătesei Maria Tereza, care ofereau un surplus de apă pe timpul verii și deci șteampurile funcționau mai mult timp.

Oamenii nu risipeau apa și fiecare dintre ei o colecta pe niște șanțuri numite iazuri, aceeași apă era direcționată apoi de la șteampul care o folosea printr-un sistem de ceterne de lemn și o direcționa la un alt iaz și de aici la un alt șteamp.

O întreagă industrie a aurului a funcționat în acest fel până în 1948 când prin legea naționalizării minele au fost închise și sigilate, aurarii și-au pierdut dreptul de concesionare stipulat prin contracte, șteampurile au fost oprite, iar aurarii somați să cedeze aurul. Pentru că s-au opus au fost ridicați de către dubele Securității și anchetați, bătuți crunt până când au cedat aurul obținut de ei cu multă trudă.

S-a încheiat astfel o perioadă de exploatare a aurului care dăinuia de sute de ani și odată cu ea s-a renunțat și la o tehnologie care astăzi pare romantică, dar care ascundea multă muncă și era un mijloc important de trai pentru moții buciumani.

sursa: Centrul de Cultură „Augustin Bena”

foto: Vasile Sârb

text: prof. dr. Mirela Crâsnic

Reprezentanții Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia mulțumesc localnicilor din comuna Bucium, județul Alba, cu sprijinul cărora au fost realizate ședințele foto.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un bărbat din Alba Iulia a alimentat la o benzinărie din oraș, dar nu a plătit. S-a ales cu dosar penal pentru furt

Publicat

scumpiri

Poliţiştii Biroului de Ordine Publică din Alba Iuia l-au depistat pe un bărbat de 35 de ani, din Alba Iulia ca persoană bănuită de comiterea unui furt semnalat poliţiei la data de 12 august 2020, în jurul orei 13.00, de către reprezentanţii unei staţii de carburanţi din Alba Iulia, au transmis reprezentanții IPJ Alba, într-un comunicat de presă. 

Se pare că, bărbatul ar fi alimentat autoturismul pe care îl conducea, fără ca ulterior să mai plătească contravaloarea combustibilului.

Față de bărbat, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un tânăr din Unirea și-a amenințat iubita cu bătaia. Nu mai are voie să se apropie de ea pentru 5 zile

Publicat

politie, IPJ, masina politie

Polițiștii din Unirea au emis un ordin de protecție provizoriu față de un bărbat care și-a amenințat concubina. Are și dosar penal pentru amenințare.

Potrivit IPJ Alba, la data de 12 august 2020, în jurul orei 11,00, o tânără de 19 ani, din Unirea, a sesizat poliția cu privire la faptul că a fost amenințată de concubinul său.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat că în noaptea de 11/12 august, tânărul, în vârstă de 22 de ani, în urma unui unor discuții în contradictoriu, și-ar fi amenințat concubina cu acte de violență.

Polițiștii au aplicat formularul de evaluare al riscului, iar în urma interpretării acestuia a rezultat că se impune emiterea unui ordin de protecție provizoriu, tânărului fiindu-i interzis sa se apropie de concubina sa.

Față de acesta a fost întocmit și dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate