OCNA MUREŞ: Guvernul ştia de pericolul „apocaliptic”, încă din vara lui 2010

În această săptămână, s-a împlinit un an şi câteva zile de la închiderea GHCL UPSOM, închidere ce a decis soarta Salinei Ocna Mureş, care la rândul ei a produs, prin lipsa activităţii, un crater uriaş în oraş, la finele anului trecut. Cumva toate se leagă, este un deja vu pentru administraţia publică din Alba, care a asistat şi la dezastrul ecologic-economic-social de la Roşia Poieni, în 2009, după ce „Cuprumin” Abrud îşi întrerupse activitatea timp de mai multe luni.

Deputatul de Alba Radu Coclici a solicitat încă din luna iulie a anului trecut un punct de vedere oficial de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, la vremea aceea condus de Adriean Videanu, despre posibilităţile de repornire a combinatului GHCL UPSOM şi Salinei Ocna Mureş.

După cum se ştie, Videanu a dat un tur prin judeţ în luna aprilie a anului 2010 şi a văzut pe viu situaţia dezastruoasă în care se află oraşul Ocna Mureş, promiţându-le la acea vreme muncitorilor de  la combinat că va face tot posibilul pentru repornirea activităţii.
Răspunsul primit de deputat atunci de la Ministerul Economiei arată că autorităţile din Bucureşti nu erau străine de dezastrul ce-i pândea pe ocna-mureşeni.
“Regret enorm că, în toamna anului trecut, când am tras un ultim semnal de alarmă asupra faptului că la Ocna Mureş s-ar putea întâmpla un dezastru, demersul meu a fost interpretat strict politic de conducerea administrativă a judeţului Alba, dar şi de conducerea combinatului UPSOM. A trebuit să se petreacă o catastrofă în oraşul altădată fanion al judeţului nostru, pentru ca actuala putere să-şi aducă aminte că deocamdată mai există Ocna Mureş”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, deputatul Radu Coclici.

Oprirea producţiei de la GHCL UPSOM creează pierderi lunare pentru Sucursala Salină Ocna Mureş de circa 300.000 lei. Conform autorităţilor de la Bucureşti, Societatea Naţională a Sării nu poate suporta această situaţie din cauza influenţei negative create asupra rezultatelor economice pentru întregul sistem al sării. Începând cu luna iulie a anului trecut, potrivit Consiliului de Administraţie, s-a trecut la un program de reducere şi sistare parţială a activităţii de producţie, trecerea în conservare a unor lucrări miniere şi la elaborarea planului tehnologic de încetare temporară a activităţii.

Adriean Videanu a menţionat despre posibile surpări de teren la Ocna Mureş
Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, preciza în adresa trimisă deputatului de Alba, din 30 iulie 2010, că: “prin oprirea pe o perioadă mai mare a activităţii sondelor, prezintă riscul de cristalizare a acestora, fără posibilitatea degajării presiunii din sondă, fapt care generează subminarea pilierilor, erupţii necontrolate, afectarea suprafeţei, atât în cadrul perimetrului minier, cât şi în zonele adiacente, locuite”.
Totodată, în răspunsul ministrului se preciza că, în cazul în care UPSOM nu preia saramura o perioadă mai mare de 9 luni, Salina Ocna Mureş riscă să piardă şi licenţele de exploatare.

“Şi acum, ca şi în toamna trecută, atrag din nou atenţia asupra pericolului iminent în care încă se află o parte însemnată din oraşul Ocna Mureş. Din păcate, pericolul nu a trecut în totalitate şi este amplificat de faptul că actuala conducere a combinatului GHCL UPSOM nu va reporni activitatea, lucru evident pentru toată lumea”, a mai declarat Coclici.
Aşadar, există pericolul de noi surpări de pământ. Autorităţile locale vor mai lăsa câteva luni craterul în oraş, până se va retrage apa şi se va aşeza pământul, după care groapa va fi umplută cu material solid. Cele 2 milioane lei date de Guvern la sfârşitul anului trecut vor fi direcţionate pentru refacerea infrastructurii rutiere. În total, este nevoie de 12.17,6 mii lei pentru refacerea întregului perimetru afectat de alunecări.

Suspiciuni – UPSOM, falimentat intenţionat
Potrivit Ministerului Economiei, Societatea UPSOM prezintă pierderi începând cu anul 2005, fapt care coincide cu anul achiziţiei pachetului majoritar de către Indian England.
“Facem precizarea că, până la data achiziţiei pachetului majoritar de către această companie, societatea prezenta un rezultat net pozitiv. Pierderile societăţii sunt rezultatul comercializării sub costuri a produselor realizate în cadrul întreprinderii, fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la buna credinţă a administratorilor şi acţionarului majoritar, atât timp cât alte societăţi de profil prezintă rezultate pozitive de-a lungul timpului.
Până în 2009, Romgaz a încheiat trei convenţii de eşalonare cu UPSOM, fără ca acestea să fie respectate de acesta din urmă”, arată fostul ministru Videanu în document.