Omul cu idei bune de la Aiud: Ioan Holom inventează sisteme de protejare şi salvare a vieţii

În viaţa fiecăruia dintre noi poate interveni un moment în care să ne întrebăm dacă am realizat ceva. Unul dintre oamenii care poate răspunde pe loc unei astfel de întrebări trăieşte la Aiud. Are 50 de ani, este absolvent de inginerie mecanică auto şi este „înarmat” cu optimism. A fost până de curând directorul ACR Alba şi acum încearcă să pună bazele unei afaceri proprii. Şi are un hobby care îl defineşte: este inventator.

 

Idei în familie

„Creaţiile” sale au mai fost mediatizate. A dovedit, prin perseverenţă, că poate duce un proiect până la sfârşit şi că îl poate perfecţiona. Cu toate acestea, potenţialul intelectual al lui Ioan Holom nu este utilizat îndeajuns de societatea românească. Motivele sunt numeroase şi poate obiective, dar nu justifică interesul scăzut pe care întreprinzătorii autohtoni îl manifestă faţă de astfel de inovaţii.

Inventatorul Ioan Holom a oferit mai multe soluţii concrete şi cu buget redus de producţie pentru mai multe probleme pe care le-a întâlnit. O parte dintre invenţiile sale au fost puse însă la păstrare, în sertare, pentru că nu a reuşit să identifice investitori care să-i utilizeze descoperirile.

Cu toate acestea, Ioan Holom îi învaţă pe cei doi copii ai săi să gândească pozitiv şi are grijă ca mintea lor să nu fie alterată de factorii negativi ai societăţii. Dacă fiica cea mică, elevă în clasa a IV-a, îşi uimeşte părinţii prin pasiunea sa faţă de animale, fiul cel mare, elev în clasa a IX-a, pasionat de informatică, a avut chiar câteva idei pentru care tatăl a încercat să obţină brevet. Una dintre ele este o modalitate de neutralizare a viruşilor şi ouălor de paraziţi pe care îi transportăm pe încălţăminte: soluţia identificată a fost utilizarea unui preş special conceput, îmbibat cu soluţie dezinfectantă, ce poate fi pus la intrarea în locuinţe sau instituţii.

Din păcate, ideea nu a fost apreciată, probabil şi din cauza faptului că ar putea reprezenta o soluţie ieftină ce ar crea concurenţă unor produse mai scumpe, deja existente pe piaţă.

 

Invenţii: de la aparate medicale, la sisteme de salvare a vieţii

Toate invenţiile lui Ioan Holom au pornit de la un principiu comun: protejarea şi salvarea sănătăţii şi a vieţii omeneşti. Acesta a stat la baza creării unor dispozitive ca spatula pentru curăţat bacteriile de pe limbă, aparatul antienurezis (anti-pipi), sistemul de îndepărtare definitivă a ciupercii de picior, aparatul anti-accidente (neimplementat până acum) şi sistemul de alarmare în caz de viituri.

La început a fost o ansă, produsul final este spatula care te scapă de bacterii patogene şi mirosul neplăcut al gurii

Până a ajunge la produsul final, Ioan Holom a testat, mai mulţi ani, pe propria limbă, diferite modele de anse pentru curăţarea bacteriilor nocive. De altfel, una dintre anse a fost testată şi de un biolog, care s-a declarat mulţumit de efectele acesteia în scurt timp.

Astăzi, ansa a fost înlocuită de un produs final, o spatulă, modelată special pentru a se plia pe limbă fără să o rănească şi foarte eficientă în a îndepărta surpusul de resturi de mâncare şi bacteriile patogene ce produc mirosul neplăcut al gurii şi ce cauzează probleme de sănătate.

“Din cauza, mai ales, a consumului de carne congelată, care a fost păstrată de la 3,4, 5 luni încolo, bacteriile încep să lucreze, iar în momentul în care ele încep să ajungă în condiţii favorabile cum este gura, se înmulţesc atât de rapid încât este greu să le ţii în frâu. Natura a avut grijă să ne ofere două bariere de apărare pentru cavitatea bucală – poarta principală de intrare în organism. Cea mai importantă este bariera migdaliană, care lucrează cu sistemul limfatic. Noi convieţuim simbiotic cu bacteriile, dar, în momentul în care s-au adaptat, ele nu lucrează singure, ci se asociază. Deşi organismul nostru are suficientă capacitate de apărare, agresorii devin tot mai puternici. S-au adaptat, lucrează în grup şi atunci reuşesc să depăşească sistemul imunitar. Dacă iei medicamente, acestea sunt otrava. Ele omoară microbii şi bacteriile, dar omoară şi culturile de bacterii bune, pentru că nu le poate selecta. Şi atunci există varianta de a le îndepărta pe cale mecanică, atât cât se poate şi, la un moment dat, are organismul capacitatea proprie de a se proteja.

Bacteriile sunt cantonate în mucoasa limbii, între papile, plus că formează un exudat care nu este solubil cu apă, este foarte greu de îndepărtat şi atunci trebuie creată o presiune în trei planuri, care să disloce şi să scoată respectivul exudat.

În patru ani de experimente, am găsit formula aceasta (dispozitivul de îndepărtare a bacteriilor patogene – n.r.). Materialul din care este făcută este repelent”, a explicat Ioan Holom.

Până să ajungă la varianta finală, optimă, au fost făcute sute de încercări. “Cel care a reuşit să-mi facă exact curburile este din Cluj. Semifabricatul îl fac la Sibiu. Deci, din preţul ei (50 lei – n.r.), jumătate sunt drumurile. Dacă se lucrează pe linie, ar fi ieftină, în jur la 10 lei, în condiţiile în care te ţine pe o viaţă. I-am făcut şi o formă asemănătoare cu tacâmurile, ca să inducă comportamentul faţă de ea, raportat la întreţinere. Ea se curăţă cu detergent de vase, ca şi tacâmurile”, a mai spus inventatorul.

În familia Holom, spatula şi-a câştigat un loc important alături de periuţele şi pasta de dinţi. Inventatorul recomandă folosirea spatulei dimineaţa, la efectuarea igienei orale de rutină.

Îndepărtarea definitivă ciupercii piciorului

Inventatorul aiudean a gândit o formulă simplă, bio, de îndepărtare definitivă a ciupercii de picior. Nu este vorba despre o invenţie propriu-zisă, ci o combinaţie de substanţe care omoară sporii bacteriei de picior.

“Ciuperca de picior este o problemă ultrafrecventă, foarte rezistentă mediului, sporii trăiesc şi 9.000 de ani. Faci tratamentul, o îndepărtezi, omori din piele, dar o reinseminezi cu sporii din şosete sau încălţăminte. Ciuperca trebuie să aibă un mediu favorabil ca să poată ecloza, atunci este în primul rând importantă umiditatea şi, când ai transpirat, sporii eclozează şi reinvadează piciorul şi, atunci, când începi tratamentul, trebuie să începi şi sterilizarea încălţămintei şi a şosetelor”, a descris Ioan Holom.

Acesta a gândit un sistem de sterilizare a materialelor care au luat contact cu ciuperca, cu o substanţă gazoasă bio.

Aparatul reflexogen antienurezis românesc, în competiţie cu invenţiile americanilor şi japonezilor

Puţine dintre cazurile de enurezis sunt rezolvate cu medicamente. Aparatul inventat de Ioan Holom, care a concurat, la obţinerea brevetului, cu aparate inventate de americani şi japonezi, este dotat cu o sondă care, la sesizarea unei picături de urină, trezeşte bolnavul prin vibraţii sau sonor.

De la câştigarea brevetului, în 2002, aparatul antienurezis a suferit modificări atât ca mărime (a fost redusă considerabil), cât şi aspect.

O parte din aparat a fost ascunsă într-un animal de pluş, pentru a fi ţinut aproape de corpul copiilor cu probleme. “Maimuţica vine pusă după gâtul copilului, iar sonda se pune în pijama şi, la sesizarea unei picături de urină, trezeşte bolnavul prin sunet. La început, am făcut un dispozitiv care-i scula şi din morţi, dar sunt copii care au enurezis secundar, cauzat de altă boală. Pe aceşti copii, dacă îi trezeai cu sunetele acelea, se speriau şi intrau într-o stare foarte dificilă şi atunci le făcea mai mult rău”.

Acum, sunetele aparatului sunt apropiate de cele ale clopotelor şi nu-i mai sperie pe micuţi, după cum ne-a explicat inventatorul aiudean.

Aparatul nu are contraindicaţii, spre deosebire de tratamentele medicamentoase. El a fost pus în practică şi în clinicile universitare din Cluj şi este recomandat de mulţi părinţi care au avut probleme cu micuţii lor şi care s-au vindecat foarte repede, utilizând invenţia.

Sistem de alarmare în caz de viituri

Tot din raţiuni practice – cunoscând experienţa tragică a unui prieten care şi-a pierdut copilul de câţiva anişori, după ce a fost victima unei viituri -, Ioan Holom a gândit un sistem de alarmare în cazul unor astfel de fenomene naturale cum sunt viiturile.

Acesta ar putea fi aplicat de administraţiile locale şi constă în montarea unor stâlpi în zonele de acumulare a apelor pluviale. Fiecare stâlp este dotat cu senzori de detectare a viiturilor, care să declanşeze sirene. Centrele de atenţionare pot fi instalate la sediile primăriilor, iar, în funcţie de distanţa reţelei de stâlpi faţă de zonele populate, este calculat timpul în care acestea pot fi evacuate. Alimentarea cu energie independentă faţă de sistemul de energie electrică poate fi realizată prin panouri fotovoltaice. Ioan Holom a creat un plan tehnic în acest sens, care, în opinia sa, ar fi de un real ajutor pentru salvarea de vieţi omeneşti, dacă ar fi aplicat de autorităţile locale.

În aşteptarea unor investitori

Chiar dacă nu a stat degeaba, Ioan Holom nu a reuşit încă să identifice resursele financiare prin care să aplice singur în practică ideile sale. “Deocamdată, este vorba de bani ca să începi orice afacere. Nu sunt. Eu mi-am cheltuit toate resursele pe cercetare, asta însemnând minte, bani şi timp. Şi, din păcate, statul te împiedică, nu te ajută. Îţi ia orice posibilitate de a face ceva, cu taxe şi impozite”, a spus inventatorul.

Holom realizează invenţiile pentru cei care îi solicită, deşi recunoaşte că pentru el este o „strategie” falimentară: “Eu nu rămân cu aproape nimic în urma acestor aparate, deşi lucrez mult la ele”.