Ora de iarnă 2023: Ceasurile se dau înapoi cu o oră, la noapte. Ziua de duminică va fi cea mai lungă zi din an

Ora de iarnă 2023: România trece la ora oficială de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică. Astfel, în noaptea de 28 spre 29 octombrie, ora 04:00 devine ora 03:00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn. Ziua de duminică va avea 25 de ore în loc de 24, fiind cea mai lungă zi din an.

România trece oficial la ora de iarnă. 

România revine astfel la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 04:00 devenind ora 03:00. Astfel, în noaptea zilei de 28 spre 29 octombrie, în România vom dormi cu o oră în plus.

Ziua de 29 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (martie), când s-a trecut la ora de vară.

Schimbarea are un impact semnificativ asupra oamenilor, iar mulți suferă în primele zile după schimbarea orei de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie sau oboseală în timpul zilei.

Ora de iarnă 2023: ce riscăm? 5 lucruri de făcut pentru a depăși schimbarea orei cu ușurință

Medicul Tudor Ciuhodaru a explicat, într-o postare pe pagina sa de socializare, ce pericole ne pândesc odată cu schimbarea orei.

Potrivit acestuia, chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră, abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Medicul susține că riscul de infarct crește cu 5-10 % timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei. Sunt afectați în special cei depresivi şi cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei. Modificările adaptive ale organismului se fac complet în circa cincisprezece zile.

Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni, mai explică Tudor Ciuhodaru.

Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

• cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
• neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei, medicii recomandă:

• planificarea corespunzătoare a activității;
• evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale;
• petrecerea a cât mai mult timp în aer liber;
• mai multă mișcare, chiar sub forma unor simple plimbări;
• o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.

De ce se schimbă ora în România

În fiecare an sunt două schimbări de oră: în lunile martie și în octombrie. Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, având ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui.

Măsura a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

În martie trecem la ora de vară, și atunci ceasul se dă cu o oră înainte. În octombrie se trece la ora de iarnă, iar ceasul se dă cu o oră înapoi.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) este de două ore, față de trei ore la ora de vară.

Ora de iarnă 2023: renunțarea la schimbarea orei, dezbătută de către țările UE

Schimbarea orei a fost intens dezbătută în ultimii ani. Comisia Europeană a început să vorbească despre ideea de a renunța la schimbarea orei încă din septembrie 2018.

A fost organizată o consultare publică, la care au răspuns 4,6 milioane de cetățeni europeni. 84% dintre aceștia s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbările orare.

În 2019, un număr de 410 eurodeputaţi au votat pentru propunere, 192 împotrivă şi 51 s-au abţinut.

Iniţial, Comisia Europeană a dorit să impună la renunţarea la această practică din 2019. Demersul a întâmpinat rezistenţă din partea unora dintre statele membre, așa că s-a stabilit ca termen final anul 2021.

Statele membre UE trebuiau să se decidă dacă rămân la ora de vară sau la ora de iarnă, însă discuția a fost suspendată din cauza pandemiei.

România face parte din cele 76 de țări din lume care respectă această schimbare de oră.

Ora de iarnă în România și în lume

România a aplică sistemul orei de iarnă din anul 1931. Până în 1998, schimbarea avea loc în ultimul weekend din septembrie. Începând cu acel an, trecerea se face în octombrie, pentru a permite românilor să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.

Benjamin Franklin a propus, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit timeanddate.com.

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate ţările care recurg la schimbarea orei. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Mai puțin de 40% dintre țările lumii folosesc sistemul de schimbare al orei

Mai puţin de 40% dintre ţările lumii practică folosirea orei de vară (Daylight Saving Time – DST). Unele ţări folosesc sistemul de schimbare al orei pentru a folosi mai mult lumina naturală.

Unele studii arată că DST ar putea duce la mai puţine accidente rutiere şi implicit la mai puţine victime, beneficiindu-se de mai multă lumină naturală în timpul orelor în care mai mulţi oameni folosesc drumurile, şi de asemenea, sistemul reduce cantitatea de energie necesară pentru iluminarea artificială în timpul orelor de seară.

Cu toate acestea, multe studii nu sunt de acord cu privire la economiile de energie ca urmare a folosirii orei de vară şi, în timp ce unele studii arată un rezultat pozitiv, altele nu.

Sunt studii care susţin că sănătatea oamenilor ar putea avea de suferit din cauza modificărilor prin folosirea orei de vară.

Țările care nu trec la ora de iarnă

Unele state au decis să nu mai schimbe ora, de la cea de vară la cea de iarnă și invers. Recent, Siria, Iran, Iordania și Mexic au decis să rămână la o singură oră. Nici în Africa, 51 de țări nu își schimbă niciodată ora, excepție fiind Namibia, Tunisia și Egipt.

Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua și Columbia se înscriu și ele pe lista lista țărilor care nu trec la ora de vară de la cea de iarnă și invers.

În Asia, țările Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China și Coreea de Nord nu vor să schimbe ore. La fel se întâmplă și în Arizona sau Insulele Hawaii ori în Queensland și în Australia de Vest.