ORA de VARĂ 2022: de ce a fost propusă păstrarea orei de vară tot anul. Cum poate afecta organismul schimbarea orei

În această noapte, România trece la ora de vară. Ora 3.00 devine ora 4.00. În 1784, Benjamin Franklin a emis ipoteza că schimbarea orei ar putea duce la economii substanţiale de energie, dar abia în 1916 a fost introdusă oficial: mai întâi doar în Marea Britanie, apoi în alte ţări.

În 2018, Comisia Europeană a lansat un referendum, la care au răspuns aproximativ 5 milioane de cetăţeni, pentru a decide dacă să menţină un orar unic. Deşi 84% au votat pentru, a apărut o ruptură între cetăţenii din nordul Europei, unde prezenţa redusă a soarelui chiar şi vara nu dă mari beneficii din timpul verii, cu cei din Italia, Spania şi Grecia, care consideră că sistemul actual este avantajos, atât pentru reducerea cheltuielilor energetice, cât şi pentru economia legată de turism.

Între timp, Parlamentul UE a decis că fiecare stat va putea decide dacă adoptă sistemul solar/ora de vară, sau menţine o oră fixă. În cazul unei ore fixe, să părăsim ora de vară şi să desfiinţăm ora solară, o oră în plus de lumină poate însemna mai multe activităţi sportive, poate în aer liber şi o viaţă socială mai mare. Acest lucru are ca rezultat niveluri mai ridicate de serotonină şi vitamina D, cu beneficii pentru sănătatea fizică şi mentală.

Cum ne poate afecta schimbarea orei

În evaluarea impactului schimbării orei, pe lângă economiile de energie, trebuie luată în considerare sănătatea. În general, se crede că schimbarea ritmului somn-veghe cu o oră nu poate fi atât de devastatoare. A dormi cu o oră mai puţin duce la o stare de „ameţeală” a doua zi, după schimbarea de primăvară, dar există şi probleme în zilele următoare. Mai ales pentru copii şi vârstnici.

În literatura ştiinţifică există mai multe studii privind posibilele consecinţe ale schimbării timpului. A doua zi după intrarea în vigoare a orei de vară sunt mai multe accidente rutiere, cel mai probabil legate de privarea de somn, dar pe toată perioada în care aceasta este în vigoare, accidentele scad, probabil din cauza luminii mai mari la întoarcerea acasă de la serviciu.

În ceea ce priveşte bolile de inimă, o cercetare finlandeză a arătat că nu a doua zi după schimbare provoacă o creştere a infarctului, ci toate celelalte zile ale primei săptămâni. Acelaşi lucru este valabil şi pentru fibrilaţia atrială, conform unui studiu realizat în statul New York.

Un studiu austriac, care evaluează perioada 1970-2018, a arătat că, în săptămâna următoare schimbării de primăvară, se înregistrează o creştere a mortalităţii zilnice de aproximativ 3%; fără modificări semnificative după schimbarea de toamnă.

Aceste rezultate explică atitudinea adoptată de Academia Americană de Medicină a Somnului în favoarea eliminării schimbărilor sezoniere a ceasului, în mod similar cu Societatea pentru Cercetare a Ritmurilor Biologice.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News