EVENIMENT
Ora de vară 2024. Când se dau ceasurile înainte cu o oră. Care va fi cea mai scurtă zi în acest an și posibile efecte
Ora de vară 2024: România trece la ora oficială de vară, în luna martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Prin urmare, ora 3.00 devine ora 4.00. În România, ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene.
Sistemul de modificare a orei este aplicat cu scopul de a utiliza mai eficient lumina naturală. Perioadele din zi încep să fie din ce în ce mai mari.
Ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3. Orarul de vară se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.
Ora de vară 2024. Când se schimbă ora
În anul 2024, trecerea la ora de vară se face în ultimul weekend din luna martie. Ora 3 va deveni ora 4 în noaptea de 30/31 martie.
Duminică, 31 martie, devine cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore.
Ora de vară se va aplica până în 27 octombrie 2024.
Ora de vară 2024. De ce a fost introdusă ora de vară
Sistemul orei de vară a fost introdus pentru creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui.
Aceasta era avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Însă ora de iarnă este considerată standard.
Prin acest sistem, se ajustează ceasurile cu o oră, în fiecare primăvară şi toamnă. Dacă primăvara se dau ceasurile înainte cu o oră, toamna se dau înapoi cu o oră.
Se urmărește ca activitățile umane să se desfășoare cât mai mult posibil pe lumină naturală. Aceasta este benefică pentru organism.
În plus, se economisește energia electrică necesară iluminatului artificial.
Ora de vară 2024. Când a fost introdusă ora de vară în România
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE).
Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care se trece la finalu lunii martie, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.
Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale).
Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit Agerpres.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare. în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, se precizează că:
„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Ora de vară în Europa
Pe continentul european, schimbarea orei se face în toate ţările, cu excepţia
- Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei
Unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară.
Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.
Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie).
Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.
Ora de vară 2024. De unde provine sistemul orei de vară
Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră.
Menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.
Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog. Acesta a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. A venit cu această idee în 1895.
La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.
La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”)
- din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.
Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu. Conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.
Ora de vară în alte țări
Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află
Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015
Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015
Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.
Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt:
Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).
Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991.
Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.
Ora de vară 2024. Cum ar putea influența organismul
Schimbarea orei poate avea efecte asupra organismului uman. Poate fi nevoie de o anumită perioadă de acomodare.
Pot surveni dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Oamenii pot resimți stare de oboseală, uneori accentuată, până organismul se obișnuiește cu noul program.
Pot fi și schimbări de stări emoționale sau lipsa concentrării.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul:
ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cristin Crenganis
sâmbătă, 02.03.2024 at 05:31
Bună ziua,
oameni buni, nu-i îndeajuns de dezbătut, an de an acest subiect?! O noapte pe an se ,,scurtează” cu o oră și de aici o întreagă catastrofă comentată și argumentată de o sumedenie de ,, specialiști”: dureri de cap, amețeli, disconfort până la 30-40 de zile, dezechilibru hormonal sau emoțional, s.a.m.d. O adevărată ISTERIE. Nu există așa ceva, este o exagerare indusă de cei ce au nevoie de audiență……
Întrebare: dar atunci când scurtezi noaptea cu vreun chef de zile mari, ori cu un maraton de film, ori captivat de subiectul unei cărți, pierzi noțiunea timpului……
Haideți să fim serioși o ,,scurtare” cu o oră a nopții n-are nici un efect catastrofal sau cât de cât semnificativ.
Să fiți sănătoși.
DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE!
Cu stimă,
Cristin Crenganiș