Parcul Natural Apuseni rămâne în administrarea Romsilva. Ministerul Mediului a semnat contractul pe 10 ani

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva va administra în continuare, pe o perioadă de 10 ani, Parcul Naţional Apuseni, arie protejată de interes naţional, alături de alte 15 zone ce acest tip. Parcul Natural Apuseni are o suprafaţă totală de 76.000 de hectare, 28% din aceasta fiind pe teritoriul judeţului Alba. Cuprinde numeroase rezervaţii naturale, printre care Gheţarul Scărişoara, Gheţarul Vârtop, Peştera Coiba Mare, Izbucul Tăuzului, Izbucul Mătişeşti.

Întrucât vechile contracte de administrare urmau să expire la sfârşitul acestui an, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) a iniţiat deschiderea celei de-a şasea sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în administrare a 23 de arii naturale protejate (18 parcuri naţionale şi naturale şi cinci situri de importanţă comunitară).

MMSC şi Romsilva au semnat în această săptămână noile contracte de administrare, pe o perioadă de 10 ani, pentru 16 parcuri naţionale şi naturale, precum şi pentru ariile naturale protejate care se suprapun pe suprafaţa acestora.

Ministerul a decis să încredinţeze Romsilva administrarea, în continuare, a celor 16 parcuri naţionale şi naturale pentru care s-a făcut solicitarea şi pe care instituţia le-a avut în gestionare în perioada 2004 – 2014. Este vorba despre: Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Natural Bucegi, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Parcul Naţional Călimani, Parcul Naţional Cozia, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Grădiştea-Muncelului Cioclovina, Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi Parcului Natural Vânători-Neamţ, ce include o rezervaţie de zimbri.

Tot în urma acestei sesiuni, administrarea Parcului Naţional Ceahlău a fost obţinută de Consiliul Judeţean Neamţ, în timp ce pentru administrarea Parcului Natural Cefa nu s-a obţinut un punctaj corespunzător, deponenţii – asocierea dintre Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius şi o firmă – fiind respinşi.

Romsilva deţine în administrare 22 de parcuri naturale şi naţionale dintr-un număr total de 28 de parcuri naturale şi naţionale.

Astfel, regia mai are în administrare Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Putna-Vrancea, Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi Parcul Naţional Defileul Jiului.

“S-a realizat o necesară continuitate a eforturilor începute în urmă cu 10 ani când, prin semnarea precedentelor contracte s-au pus, practic, pentru prima dată în România, bazele unui sistem național de administrare a ariilor naturale protejate. Mai mult decât atât, cei 245 de specialiști care își desfășoară activitatea în structurile de administrare ale RNP – Romsilva, vor putea să valorifice expertiza acumulată în scopul conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural al țării noastre”, precizează reprezentanţii ministerului.

Ministrul Attila Korodi susţine că “administrarea ariilor protejate este un domeniu specific, cu multe particularități pentru aceste zone, în care numeroase specii protejate își găsesc refugiul. De aceea este foarte important ca domeniul să fie gestionat de acești specialiști, care reprezintă o importantă resursă umană, calificată și dedicată, cu o experiență acumulată pe parcursul unui întreg deceniu”.

Parcul Natural Apuseni (PNAp) este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%).

Suprafaţa PNAp este de 76.064 ha, din care 24.280 ha se află pe teritoriul judeţului Bihor, 30.545 ha se află pe teritoriul judeţului Cluj şi 21.239 ha se află pe teritoriul judeţului Alba.

În toamna anului 2009, Parcul a primit titlul de „Destinaţie Europeană de Excelenţă”.

Citeşte şi FOTO: Expediţie finlandeză peste 80 de metri adâncime în Munţii Apuseni. Scufundări în “Lacul Morţii” din Peştera Coiba Mare, pe locul trei în Europa

Pe teritorul judeţului Alba, Parcul cuprinde peşteri de clasa A (de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional: Peştera Pojarul Poliţei, Avenul de la Tău, Peştera Hoanca Apei, Peştera Dârninii), de clasa B (peşteri de importanţă naţională care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic: Gheţarul Scărişoara, Peştera de sub Zgurăşti) şi clasa C (peşteri de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică sau pentru dimensiunile lor: Peştera Coiba Mică, Izbucul Tăuz, Izbucul Coteţul Dobreştilor, Izbucul Poliţei, Peştera Poarta lui Ionele, Izbucul Mătişeşti).

Citeşte şi HARTA SPEOLOGICĂ a județului ALBA: Doar două din cele peste 15 peșteri sunt amenajate turistic. Vezi ce frumuseți subterane zac în Apuseni

PNAp cuprinde suprafeţe de pe teritoriul administrativ a 16 comune, şi proprietăţi aparţinând la 25 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul PNAp sunt cuprinse integral 53 localităţi şi 3 sate de vacanţă (Boga, Fântânele şi Vârtop), parţial fiind cuprinse încă 8 localităţi, situate pe limitele parcului.

Primele iniţiative în vederea constituirii unui parc în această zonă îi aparţin lui Emil Racoviţă, care la primul Congres al Naturaliştilor din România din aprilie 1928 a formulat clar scopul şi obiectivele creării unei arii protejate de dimensiuni mari în Munţii Apuseni

În anii ’70 s-a pregătit prima documentaţie ştiinţifică privind declararea parcului însoţită şi de o primă hartă evidenţiindu-se faptul că această zonă este printre ultimele zone naturale de carst împădurit de asemenea dimensiuni din Europa.

Primul act normativ prin care a fost declarat parcul, iniţial ca şi „Parcul Naţional Apuseni” a fost Ordinul de Ministru 7/1990, urmat, după zece ani, de Legea 5/2000 privind amenajarea teritoriului, Secţiunea a III-a, arii protejate, unde este menţionat ca „Parcul Natural Munţii Apuseni”.

Începând cu anul 2004, s-a înfiinţat Administraţia Parcului Natural Apuseni ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Oradea în urma semnării contractului de administrare a Parcului între Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

surse: mediafax, mmediu.ro, parcapuseni.ro