Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Partizanul din Cugir care s-a alăturat grupului Dabija. Poveste cu luptători pentru libertate și torționari nepedepsiți


Publicat

În 1947 era limpede pentru toată lumea că regimul comunist s-a instalat temeinic pe teritoriul României. Cei nemulṭumiṭi care se ascunseseră în locuri izolate din munṭi au început să-ṣi sporească rândurile ṣi să se organizeze.

Adunați în grupuri de 10 până la 40 de oameni, partizanii erau ṭărani, foṣti ofiṭeri, studenṭi, avocaṭi, medici. Cercetări din ultimul timp au identificat cel puṭin 20 de centre de rezistenṭă armată pe întreg teritoriul României, din Bucovina ṣi Maramureṣ până în Dobrogea ṣi Bihor.

Vezi și: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

Înarmaṭi cu puṣti, pistoale ṣi mitraliere rămase din război, aceṣti luptători anticomuniṣti nu au fost un pericol concret pentru guvernanṭi, dar au subminat timp de 10 ani pretenṭiile autorităṭilor de a deṭine controlul deplin asupra ṭării, întreṭinându-le neliniṣtea, organele represiunii mobilizând armate întregi pentru a – i anihila.

Potrivit lui Gheorghe Petrov-expert și arheolog în cadrul Departamentului pentru Investigații Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în zona Cugirului ar fi existat trei partizani care au luptat în astfel de organizații.

Este vorba despre Gheorghe Oprița-originar din satul Balomirul de Câmp, care a luptat în munți alături de grupul de rezistență Dabija-Macavei, și partizanii Gelu Novac și Gheorghe Șovăială-care au fost uciși de către organele Securității, în anul 1954, în zona satului Obreja, comuna Mihalț (județul Alba). După execuție trupurile celor doi partizani, au fost transportate la Cugir, și îngropați, într-o groapă comună, în incinta curții fabricii din oraș.

În cele ce urmează vă prezentăm povestea partizanului Gheorghe Oprița, cel care a luptat în grupul de rezistență anticomunistă condusă de frații Macavei și maiorul Nicolae Dabija.

Când și-a asumat această luptă, Gheorghe Oprița avea 22 de ani, și era de profesie ca mulți partizani de altfel, agricultor.

S-a născut în Balomirul de Câmp, în data de 27 februarie 1927, fiind fiul lui Gheorghe și Dorina. În anul 1944, absolvea Școala Ortodoxă de cântăreți bisericești de la Sibiu, iar după studii s-a întors în sat, fiind cantor în biserică.

După instaurarea regimului comunist, a decis să urce în munți și să lupte cu arma în mână împotriva noului regim. S-a ascuns în pădurile din zona orașului Cugir, coborând în satul natal pentru aprovizionare.

Din acest moment intră în atenția Securității de Stat Hunedoara, care îl declară „bandit”, iar în ianuarie 1949, același for cerea Biroului local de Securitate Cugir arestarea sa.

Din dosarele fostei Securității, găsim și motivul invocat: „este implicat în organizația subversivă legionară din com. Balomiru de Câmpie, iar în prezent este ascuns în jurul Cugirului”, se arăta în doasarul de urmărire.

A intrat în contact cu un alt partizan, Ioan Gigmăianu-originar din Șibot, care evadase din arestul Biroul Securității din Cugir, sub același acuzații. Cei doi s-au întâlnit la Alba Iulia cu studentul Ioan Oargă. Acesta i-a dus pe cei doi, în data de 2 martie 1949, în adăposturile din Muntele Mare ale grupului Dabija-Macavei.

Alături de alți 22 de partizani, a participat în dimineața de 4 martie 1949, la lupta de pe Muntele Mare, împotriva organelor Securității și Miliției.

Au ezultat 3 morți și 5 răniți din rândurile Securității, iar din rândurile partizanilor, 5 oameni.

În dosarele de anchetă ale fostei Securități, se mai păstrează declarația dată în aceeași zi de către Gheorghe Oprița, cu referire la lupta din Muntele Mare: „la semnalul lui Mitrofan și la ordinul lui Dabija, Macavei Traian mi-a dat 10 cartușe pentru un pistol automat. Am ieșit afară, am tras cele 10 cartușe, am încercat să ies din încercuire, dar am fost rănit și prins”.

rezistenta in munti

Frații Macavei

Gheorghe Oprița a încercat să spargă încercuirea trăgând toate cartușele, a fost arestat cu alte nouă persoane. A fost dus în arestul Serviciului județean de Siguranță Turda și apoi a Direcției Regionale de Securitate Sibiu.

Grupul, considerat de autorităţile timpului „grup subversiv de tip fascist”, a fost deferit justiţiei în cea de-a doua jumătate a anului 1949. Dosarul lotului Nicolae Dabija a fost instrumentat de locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun, șeful Securităţii din Sibiu. În fața instanței au fost trimişi 25 de inculpati.

Procesul s-a desfăşurat în cadrul Tribunalului Militar Sibiu cu uşile închise, completul de judecată fiind format din: lt.col magistrat Eftimie Călin-președintele completului ajutat de judecătorii: mr.magistrat Liviu Bica, lt.col combatant Ioan Simoi, cpt. combatant Constantin Badiu, cpt. combatant Adrei Emil, procuror militar cpt magistrat Ovidiu Teodorescu, grefier: Stelian Olaru.

Capete de acuzare au fost din cele mai dure ale vremii: crimă de uneltire contra ordinii sociale, crimă de omor, crimă de tâlhărie,delict de deținere ilegală de armament și muniție, complicitate la crime.

Nu au fost acceptaţi în sală decât tinerii activişti de partid, aduşi de la diferite întreprinderi special pentru a vedea cum îşi primeau răsplata „duşmanii poporului”.

Prin sentinţa nr. 816/4 octombrie 1949 a Tribunalului Militar Sibiu au fost pronunţate șapte condamnări la moarte prin împuşcare: Nicolae Dabija, Ioan Scridon, Traian Mihălţan, Titus Onea, Augustin Ratiu, Gheorghe Oprița şi Silvestru Bolfea.

Recursurile formulate de către partizani, au fost respinse în data de 20 octombrie 1949, de către Curtea Militară de Casație și Justiție, iar cinci zile mai târziu,în data de 25 octombrie 1949 de către Marea Adunare Națională.

Sentinețele au fost puse în aplicare de către locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun și locotenent de Securitate Vasile Nistor, în dimineața zilei de 28 octombrie 1949, ora 4.40.

Cei șapte partizani au fost ridicați din penitenciar și duși spre locul de execuție în zona Cimitirului Reformat din Sibiu și așezați în linie. Acolo au fost puși de către cei care îi însoțeau să își sape singuri groapa.

Lui Nicolae Dabija şi lui Ioan Scridon li s-au citit ordinele de degradare, cel dintâi din gradul de maior în rezervă, iar cel de-al doilea din cel de plutonier în rezervă.

De asemenea, tuturor condamnaţilor li s-a comunicat respingerea recursurilor. Toţi au fost legaţi la ochi, iar plutonul de execuție a deshis focul. După ce au fost executați, soldații au aruncat pământ peste ei, pe care după aceea l-au nivelat.

La 29 octombrie 1949 Direcția Regională a Siguranței Poporului Sibiu a trimis la Bucureşti procesul verbal conform căruia a avut loc execuţia în 28 octombrie, fără a preciza locul în care au fost împuşcaţi. Abia după 14 ani, în anul 1963, certificatele de deces ale celor șapte partizani, au fost înregistrate în actele Primăriei Sibiu.

În anul 1991, Asociația Foștilor Deținuți Politici din Sibiu, a ridicat o cruce și un mormânt pe locul unde s-a aflat groapa cu osemintele partizanilor.

Ucigașul de luptători din munți

Unul dintre personajele negative este Gheorghe Crăciun, fost șef al Direcțiilor Regionale ale MAI din Sibiu, Craiova, Argeș și Brașov. Acesta a fost șeful diviziei de securişti care au luptat în Munţii Făgăraş împotriva rezistenţilor anticomunişti, fiind vinovat de executarea a zeci de luptători din munţi.

Din 1958, a devenit comandant al Penitenciarului Aiud unde s-a număat printre autorii unei invenţii diabolice – reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor.

Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie. A murit în anul 2001, fără însă a răspunde pentru faptele sale.

Vasile Nistor: fost şef al Secţiei Anchete la D.R.S. Sibiu (apr. 1949-1951), cu gradul de lt. major.  A participat la execuţia lui Nicolae Dabija şi a celorlaltor persoane condamnate la moarte, ca şi la execuţia lui Traian Macavei.

A contrasemnat toate deciziile lui Gheorghe Crăciun referitoare la represiunea împotriva persoanelor implicate în mişcarea de rezistenţă. În dec. 1950 a condus ancheta în cazul unor preoţi greco-catolici din Blaj (Ioan Pinca).

De Sorin Giurcă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cea mai mare spargere din Alba, din ultimii 10 ani: Filmul furtului de 600.000 de lei din casa patronilor companiei Elis Pavaje

Publicat

Probabil cea mai mare lovitură dată de spărgătorii de case, în ultimii zece ani în județul Alba, este furtul din casa patronului firmei Elis Pavaje, Elisiu Goța, supranumit ”regele pavelelor”.

Modul de operare al bărbaților din noaptea de 25 ianuarie 2015, care au reușit spargerea, pare desprins din filme, însă nu a fost vorba despre un scenariu de Hollywood, ci de pură realitate. 

La fel de reale au fost și sumele imense de bani pe care bărbații le-au găsit în casă, depozitate prin diverse locuri. În total, prejudiciul cauzat a fost de aproximativ 600.000 de lei. 

În luna martie a anului 2021, bărbații care au dat spargerea au fost condamnați în primă instanță de magistrații Tribunalului Alba. Pe 29 iulie, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia a fost înregistrat apelul bărbaților, dar și al procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba.

CITEȘTE ȘI: Au furat 600.000 lei din casa familiei Goţa, proprietarii companiei Elis Pavaje. CINCI persoane REŢINUTE după PERCHEZIŢII

De asemenea, a fost făcută publică și motivarea Tribunalului Alba, motivare în care este descris, pas cu pas, modul de operare al bărbaților.

Cum a decurs spargerea

Bărbații au primit un pont, de la o persoană, că în casa familiei Goța se află sume mari de bani și bijuterii. Cei doi soți erau plecați în acel moment din țară, pentru 19 zile.

Toată acțiunea a fost planificată de către spărgători pas cu pas. Aceștia s-au deplasat cu o mașină, pe raza localității Petrești (Sebeș). Un bărbat, șoferul desemnat, a rămas în mașină pentru a asigura scăparea.

Unul dintre bărbați s-a urcat pe un stâlp de curent din zona casei și a tăiat un fir care ducea la locuință. Apoi, au dat jos sirena de la sistemul de alarmă, sirenă care era plasată pe zidul exterior al locuinței și pe care au aruncat-o în piscina imobilului.

După escaladarea gardului au pătruns pe proprietatea familiei. În acel moment au început să se activeze și senzorii de mișcare.

Bărbații s-au mișcat rapid: au intrat în locuință, prin punctul cel mai vulnerabil, o ușă de termopan din spatele casei, pe care au forțat-o cu un levier. Imediat după ce au intrat în casă, au distrus sistemul de alarmă din interior.

Cu sistemul de alarmare distrus, aceștia au început să caute bunurile.

Unde erau ascunși banii și cât au reușit să fure

Potrivit motivării instanței, bărbații au furat următoarele:

”- din dresingul dormitorului, dintr-un dulap, suma de 30.000 euro, legați cu elastic, sumă compusă din bancnote cu cupiura de 500, 200, 100 și 50 euro;

– dintr-o cutie de carton pentru pantofi, aflată în zona inferioară a aceluiași dulap (dresing), suma de 100.000 lei, banii care au aparținut nepoților lor, de la nunta acestora;

CITEȘTE ȘI: Hoții care au spart casa patronilor companiei Elis Pavaje, trimiși în judecată pentru spălare de bani

– dintr-un sertar al noptierei aceluiași dormitor suma de 40.000 lei, compusă din bancnote cu cupiura de 200 lei;

– dintr-o cutie metalică aflată în coșul de rufe (într-un săculeț de pânză) din baia aceluiași dormitor, suma de 200.000 lei, compusă din bancnote cu cupiura de 500 lei și suma de 20.000 lei, compusă din bancnote cu cupiura de 100 lei, precum și aproximativ suma de 5.000 euro;

– din seiful situat în dulapul din același dormitor, suma de 1.000 euro. Despre acest seif persoanele vătămate declară că seiful se afla în dulapul dormitorului lor, nu era fixat de dulap, iar cheile acestui seif se aflau în interiorul aceluiași dulap, într-o cutie, puse într-un plic, declarând totodată că pe lângă aceea sumă de bani în acel seif se mai aflau carduri bancare – cu codurile pin aferente, acestea fiind găsite în seif împreună cu suma de 300 euro;

– din interiorul living-ului, dintr-un dulăpior, mai multe bijuterii din aur care se aflau depozitate în cutiile speciale ale acestora, bijuteriile sustrase cântărind aproximativ 300 grame. Aceste bijuterii sustrase sunt: 4 brățări din aur, 5 inele de damă, 3 perechi de cercei cu pietre semiprețioase și patru lănțișoare din aur;

– 2 ceasuri de mână, de damă, care nu erau de valoare și care erau prevăzute cu brățări metalice, unul auriu, iar celălalt argintiu, unul dintrea aceste ceasuri fiind marca „GUESS”. Aceste ceasuri se aflau la un loc cu bijuteriile sustrase;

– un binoclu marca TROPHY XLT.

Astfel prejudiciul inițial a fost stabilit la o valoare de aproximativ 569.000 lei, calculându-se gramul de aur la 160 lei/1gram (an 2015 – 300gr. X 160Lei=48.000Lei), 1 euro la 4,48 lei (curs BNR la 26.01.2015 – 36.000 euro x 4,48=161.280 lei) și fără a fi evaluate cele două ceasuri și binoclul sustrase”, se arată în motivarea instanței.

Anchetă complexă

Imediat după spargere, suma imensă de bani a fost împărțită între bărbații care au dat spargerea. De asemenea, bani a primit și cel care le dăduse pontul.

Pentru a nu ridica bănuieli, cei implicați au investit banii în case, mașini, sau i-au pus la păstrare pe la diverse rude; în acest fel, ancheta polițiștilor a devenit mult mai complicată.

Pentru a-i prinde pe bărbați și a-i trimite în judecată, anchetatorii au avut declarațiile a doi martori cu identitate protejată, dar au și apelat la ascultatea telefonului unuia dintre bărbați.

Mai mult de atât, au reușit să îi localizeze pe baza telefoanelor mobile, în zona producerii spargerii și în perioada acesteia.

De asemenea, relevante au fost și documentele care atestau situația financiară a acestora, documente din care reieșea că bărbații nu puteau dovedi de unde au sumele de bani pe care le-au investit în mașini sau clădiri.

Obiectul dosarului de trimitere în judecată a fost cel al infracțiunii de spalare de bani, din cauza modului în care aceștia au investit banii obținuți din spargere.

De la spargerea din 2015, bărbații au fost trimiși în judecată abia trei ani mai târziu în 2018. Peste încă trei ani a venit și prima condamnare în instanță la Tribunalul Alba.

Pedepsele

Doi au fost condamnați la închisoare cu suspendare, iar alți doi bărbați la închisoare cu executare, dar aceștia erau recidiviști.

F. I. a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 4 ani. R. C. a primit 2 ani şi 8 luni, tot cu suspendare sub supraveghere pe un termen de trei ani.

CITEȘTE ȘI: Prima condamnare în cazul jafului de la casa patronului de la ”Elis Pavaje”. Patru persoane, condamnate la Tribunalul Alba

Alţi doi bărbaţi au fost condamnaţi cu executare, motivul principal fiind acela că sunt recidivişti.

H. D. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 5 luni de închisoare, în acest dosar el primind 4 ani şi 9 luni după gratii. A. M., cel de-al patrulea bărbat implicat, a primit 3 ani şi 10 luni, tot în regim de detenţie.

Instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de părţile civile şi a obligat inculpaţii în solidar să plătească suma de 462.800 lei cu titlu daune materiale.

În urma apelului, dosarul a ajuns pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia. Un prim termen de judecată a fost fixat pentru data de 10 noiembrie 2021.

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

FOTO: Un turist spaniol s-a accidentat în zona peșterii Coiba Mare din Alba. Intervenție dificilă a salvamontiștilor

Publicat

Un turist spaniol s-a accidentat vineri, 30 iulie, în apropierea peșterii Coiba Mare din județul Alba, pe raza localității Gârda Seacă din comuna Gârda de Sus. Pentru salvarea acestuia au intervenit salvamontiștii de la Salvamont Salvaspeo Bihor. 

Potrivit salvamontiștilor, printr-un apel la numărul de urgență 112, s-a anunțat că bărbatul a suferit o fractură dublă la un picior.

Intervenția a fost una dificilă, iar pentru salvarea bărbatului s-a utilizat un sistem de corzi și echipările tehnice ale traseului.

În jurul orei 16.00, bărbatul a fost salvat de salvamontiști și predat echipajului SMURD din Câmpeni.

În acțiunea de salvare au fost implicate două echipe ale SJ Salvamont – Salvaspeo Bihor, care asigură permanența în zonele turistice Platoul carstic Padiș și Satul de vacanță Vârtop. Acțiunea a demarat la solicitarea celor de la SJ Salvamont Alba.

sursa, foto: Salvamont Salvaspeo Bihor

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul majorează numărul de muncitori străini acceptați în România, cu 10.000 în 2021

Publicat

vietnamezi

Guvernul vrea să majoreze la 35.000 numărul de noi muncitori străini acceptați în România în 2021, de la 25.000. 

Asta în contextul în care deja au fost eliberate mai mult de 50% din numărul total de permise de muncă planificate pentru acest an și în contextul în care se înregistrează o creștere a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori.

Citește și: Muncitori vietnamezi tratați ca sclavii la Hidroconstrucția Sebeș. Lăsați de trei luni fără salarii, privați de adăpost și hrană

Potrivit datelor obținute de Economedia.ro, anul trecut, Guvernul a stabilit că în 2021 vrea să accepte doar 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, în contextul în care probabil estima o mișcare mai mică a forței de muncă din cauza restricțiilor și a situației sanitare.

Anterior, Executivul înghețase plafonul de lucrători la 30.000 pentru anul 2020, după ce acesta a crescut de la 20.000 în 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Un autoturism a luat foc în parcarea unui supermarket din Blaj

Publicat

Un autoturism a luat foc, în parcarea unui supermarket din Blaj, vineri 30 iulie, în jurul orei 16.50. 

Potrivit ISU Alba, la fața locului au intervenit pompierii din Blaj, pentru stingerea focului. Pompierii au transmis că incendiul a fost localizat și că se lucrează pentru stingerea acestuia.

știre în curs de actualizare.

sursă foto: ISU Alba.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate