Ploi de stele 2025. Curenții de meteori fac spectacol pe cer. Calendar fenomene astronomice

Ploi de stele 2025. Unele dintre cele mai frumoase evenimente astronomice ale anului sunt ploile de meteori, cunoscute și ca ”stele căzătoare”. Cele mai cunoscute sunt Lyridele, Perseidele și Geminidele.

Sezonul ploilor de stele începe în aprilie și se termină în decembrie. Anul 2025 aduce mai multe fenomene astronomice interesante.

Ploi de stele 2025. Lyridele, în aprilie

Faza maximă de manifestare a curentului de meteori Lyridele este în noaptea de 22/23 aprilie în 2025.

În faza maximă pot fi observaţi între 15 şi 20 meteori pe oră.

Aproximativ un sfert din meteorii din acest curent lasă în urmă trenuri persistente, adică, o dâră de gaze ionizate care strălucesc pentru câteva secunde după ce meteorul a trecut.

Vezi și Fenomen astronomic rar: marea aliniere a planetelor, în 2025. În ce perioadă se va produce evenimentul și cum poate fi observat

Uneori Lyridele pot produce surprize, cu erupţii de până la 100 de meteori pe oră. Deşi se consideră că există o medie de 30 de ani între aceste izbucniri, aceasta este doar o medie; numărul real de ani dintre astfel de evenimente variază.

Ca în cazul majorităţii ploilor de meteori, ora de vârf va fi înainte de zori.

Lyridele sunt asociate cu cometa Thatcher (descoperită de astronomul amator A.E. Thatcher), o cometă cu perioadă îndelungată în care orbitează în jurul Soarelui, la fiecare 415,5 ani, şi care a atins ultima dată cea mai apropiată distanţă faţă de Soare în 1861, potrivit Agerpres.

Acest curent de meteori este unul dintre cele mai vechi observate, primele consemnări fiind făcute de chinezi în urmă cu 2.600 de ani (în anul 687 î.e.n.), după cum menţionează astro-urseanu.ro.

Ploi de stele 2025. Eta Aquaridele în luna mai

Eta Aquaride are maximul în noaptea de 6 mai, când se pot vedea între 40 şi 85 de meteori pe oră. Meteorii provin din celebra cometă Halley. Dacă alte ploi de stele se pot observa imediat după apus, meteorii Eta Aquaride sunt vizibili abia după miezul nopţii spre dimineaţă.

Cometa Halley trece prin sistemul solar interior la fiecare 76 de ani şi de fiecare dată se creează un nou flux de particule pe măsură ce se separă de cometă datorită încălzirii de la Soare.

Când Pământul trece printre resturile cometei, „fărâmăturile de cometă” se încălzesc pe măsură ce intră în atmosfera Pământului, producând „stele căzătoare” impresionante care străbat cerul.

Ploi de stele 2025. Delta Aquaridele în luna iulie

Delta Aquaridele sunt asociate cu cometele Marsden și Kracht. Numele provine de la constelația Vărsătorului (Aquarius), unde se află radiantul său (punctul de pe cer de unde par să provină meteoriții).

Delta Aquaridele au un vârf de activitate în 31 iulie. Se pot vedea aproximativ 10-20 de meteori pe oră în condiții ideale de vizionare

Meteorii din ploaia Delta Aquaridele călătoresc cu o viteză de aproximativ 41 kilometri pe secundă.

Ploi de stele 2025. Perseidele în august

Celebrul curent de meteori Perseide atinge vârful de activitate în noaptea de 12 spre 13 august.

Curentul de meteori are radiantul în constelaţia Perseu, de unde i se trage şi numele. Constelaţia Perseu (în latină Perseus) este o constelaţie din emisfera nordică traversată de Calea Lactee, potrivit www.timeanddate.com. Este bogată în stele, printre care şi steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată şi de arabi.

Curentul de meteori al Perseidelor este cel mai cunoscut dintre toţi curenţii majori de peste an. A prezentat de-a lungul timpului o activitate regulată (fiind observat de cel puţin 2.000 de ani). Perioada sa de activitate îndelungată oferă condiţii ideale de observare pentru cei din emisfera nordică.

Este unul dintre cei mai dinamici curenţi meteori, datorită trecerii, în 1992, a cometei-părinte, Swift-Tuttle, la periheliu – punctul cel mai apropiat de Soare – ocazie cu care s-a produs o intensificare a activităţii. Frecvenţa meteorilor a fost de 400 pe oră în 1991 şi 1992, apoi a scăzut la circa 100 pe oră în 1999.

Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis, care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani.

Ploi de stele 2025. Orionidele în octombrie

Acest curent de meteori este cunoscut pentru meteorii foarte strălucitori (bolizi) pe care uneori îi produce.

Stelele căzătoare par a veni din constelaţia Orion, una dintre cele mai strălucitoare de pe cer.

Maximul curentului de meteori se va produce în 21 octombrie, cînd vor putea fi văzute până la 20 de ”stele căzătoare”.

Ploi de stele 2025. Leonidele în noiembrie

Leonidele (LEO) sunt cunoscute mai ales pentru producerea furtunilor de meteori în anii 1833, 1866, 1966, 1999 şi 2001. Aceste izbucniri de activitate a meteorilor sunt cel mai bine văzute atunci când cometa 55P/Tempel-Tuttle este aproape de periheliu (cea mai apropiată apropiere de soare).

Se estimează că Pământul nu va întâlni nori denşi de resturi ale cometei până în 2099. Prin urmare, când cometa se întoarce în 2031 şi 2064, este posibil să nu existe furtuni de meteori, dar se pot produce până la 100 pe oră. Leonidele sunt adesea meteori strălucitori cu un procent mare de trenuri persistente.

Leonidele vor atinge vârful de activitate în noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2025.

Ploi de stele 2025. Geminidele în decembrie

În noaptea de 13 spre 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide. Pământul trece printr-o zonă în care se află cantităţi mari de praf lăsate de asteroidul activ 3200 Phaethon.

Geminidele sunt considerate a fi una dintre cele mai spectaculoase ploi de meteori ale anului, cu posibilitatea de a observa în jur de 120 de meteori pe oră în perioada de vârf, sau chiar mai mulţi.

Geminidele alb-gălbui şi strălucitoare oferă una dintre cele mai bogate „ploi de stele” din emisfera nordică, mai ales în anii în care Luna nu luminează cerul, rivalizând cu Perseidele din august.

Ploaia îşi datorează numele constelaţiei Gemeni deoarece meteorii radiază din apropierea stelei strălucitoare Castor din constelaţia Gemenii, în partea de est în serile de decembrie. Aceasta este o aliniere întâmplătoare, desigur, deoarece Castor se află la aproximativ 52 de ani lumină distanţă, în timp ce aceşti meteori ard în atmosfera superioară la aproximativ 100 km deasupra suprafeţei Pământului. Castor este vizibil lângă o altă stea strălucitoare, steaua aurie Pollux din Gemeni.

Spre deosebire de majoritatea altor ploi de meteori, Geminidele nu sunt asociate cu o cometă, ci cu un asteroid: Phaethonul 3200. Asteroidului îi ia aproximativ 1,4 ani pentru a orbita Soarele.

Cum se formează ploile de meteori și cum pot fi observate

Ploile de meteori apar atunci când Pământul traversează calea unei comete, ciocnindu-se cu o dâră de firimituri de cometă. De aceea se întâmplă în aproximativ aceeaşi perioadă în fiecare an şi par să provină din anumite puncte de pe cer. Pe măsură ce ard în atmosfera Pământului, meteorii lasă dungi strălucitoare pe cer, denumite „stele căzătoare”.

În mişcarea sa pe orbită, Pământul întâlneşte curenţii de meteori în aceleaşi zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Aceşti curenţi de meteori poartă denumirea constelaţiei sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide.

Primele observaţii despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezeşti, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuţi peste 100 de meteori.

Pentru a observa meteorii, este recomandat să privim cerul într-o zonă larg deschisă în care să nu fie lumină artificială, de preferat în afara localităţilor.

Patru eclipse în 2025. Ce va putea fi observat din România

În anul 2025 se vor produce patru eclipse, respectiv două de Soare şi două de Lună. Din România, va putea fi observată în bune condiții doar una dintre acestea.

În 14 martie se produce eclipsă totală de Lună. Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează Astro Bârlad.

În 29 martie va fi eclipsă parțială de Soare. Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar în partea de vest și cea de nord-vest.

În 7 septembrie 2025 va fi eclipsă totală de Lună. Va putea fi observată și din România, pe lângă Europa, Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa.

Luna vă răsări în eclipsă parțială. Faza maximă va fi la ora 21:11, însă satelitul natural al Terrei va fi destul de jos față de orizontul sud-estic.

În 21 septembrie va fi eclipsă parțială de Soare. Se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă.

Calendar fenomene astronomice 2025

• 4 ianuarie – ocultație Luna cu planeta Saturn (seara)
• 10 ianuarie – planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara)
• 16 ianuarie – planeta Marte la opoziție (toată noaptea)
• 20 martie – echinocţiul de primăvară
• 22 – 23 aprilie – maximul curentului de meteori Liridele (ZHR = 18)
• 6 mai – maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50)
• 2 iunie – planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața)
• 21 iunie – solstiţiul de vară
• 31 iulie – maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 25)
• 12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100)
• 21 septembrie  – planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea)
• 22 septembrie – echinocţiul de toamnă
• 23 septembrie – planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 21 octombrie – maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
• 17 – 18 noiembrie – maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
• 21 noiembrie – planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
• 21 decembrie – Solstiţiul de iarnă