Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

PNRR aprobat de UE pentru România, publicat integral. Unde vor ajunge cele 29,2 miliarde euro. Care sunt reformele fiscale


Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunea extinsă a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aprobat joi de Consiliul Uniunii Europene.

România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale, prin PNRR, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Planul Național  a fost evaluat pozitiv, joi, de Consiliul Uniunii Europene.

Este ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Pasul final al aprobării se concretizează prin decizia Consiliului de punere în aplicare, adoptată prin procedură scrisă.

UPDATE: Consiliul UE a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, a anunțat joi seară președinta CE, Ursula von der Leyen.

13% din suma alocată prin PNRR – prefințanțare acordată de Comisia Europeană

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană, potrivit MIPE.

Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, a precizat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte.

În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Vezi AICI forma integrală a PNRR.

De asemenea, MIPE a lansat pagina de Facebook  unde vor fi disponibile informații legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce este Mecanismul de Relansare și Reziliență

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.

Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

Care sunt regulile cerute de Comisia Europeană și ce tipuri de proiecte se finanțează

Investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  • Tranziția spre o economie verde;
  • Transformarea digitală;
  • Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  • Coeziunea socială și teritorială;
  • Sănătate și reziliență instituțională;
  • Copii, tineri, educație și competențe.

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde;

Transformarea digitală;

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

Coeziunea socială și teritorială;

Sănătate și reziliență instituțională;

Copii, tineri, educație și competențe.

De unde vin banii europeni

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din:

A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

Reformele fiscale din PNRR

Prin PNRR, România și-a asumat revizuirea cadrului fiscal, pentru a elimina stimulentele și lacunele fiscale din economie, precum scutirile de impozit pe venit și pe profit.

Un exemplu sunt angajații din construcții, pentru care statul va scoate treptat beneficiile între 2025 și 2028. O modificare importantă este cea care privește microîntreprinderile, Guvernul angajându-se ca începând din 2023 să scadă pragul de încadrare. În plus, Executivul a propus aplicarea de taxe ecologice, potrivit economedia.ro.

PNRR prevede că în trimestrul patru din 2022 va fi făcută analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări.

Principalele aspecte:

– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),

– contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (impozitele locale)

– orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri.

Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.

Tot în trimestrul patru 2022, vor trebui să intre în vigoare modificările aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.

Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.

Guvernul s-a angajat prin această reformă să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor, care beneficiază în prezent de o taxare foarte avantajoasă. În prezent, plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii este de de 1 milion euro.

Guvernul nu menționează însă care va fi noul prag.

În primul trimestru din 2025 vor intra în vigoare modificările aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor (va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028).

Se va evita extinderea cotelor reduse de TVA.

În ceea ce privește impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

1. Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2. Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3. Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4. Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5. Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6. Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11. Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12. Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13. România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

surse: mfe.gov.ro, economedia.ro, digi24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO Senator USR: Noaptea minții. Au sosit testele de salivă în școli, fără instrucțiuni, fără prospect

Publicat

Senatorul USR, Ștefan Pălărie atrage atenția că testele care sosesc în școli nu vin ambalate individual și nu sunt însoțite de prospect și nici de instrucțiuni. 

Acesta a afirmat vineri seara, într-o postare pe Facebook, că toți profesorii trebuie să găsească soluții pentru asamblarea kiturilor sanitare.

„În seara asta (n.r. vineri seara) sau mâine domnul ministru Sorin Mihai Cimpeanu va ieși triumfător la toate televiziunile să anunțe satisfăcut că testele au sosit în școli.

Ceea ce va omite să spună, vă spun eu. Astăzi seara la ora 18:30 au sosit în școli testele de salivă mult promise. În niște cutii mari de carton în care se găsesc 50 de bețișoare într-o pungă, 50 de căpăcele într-o pungă, 50 de flacoane într-o pungă, 50 de pliculețe cu substanță într-o pungă. Făra instrucțiuni, fără prospect. Noaptea minții!!!!

Ordinul este ca joi toți copiii din școală să primească câte un test de salivă aplicat. Profesorii trebuie să găsească soluții ca din seturi de batjocură de 50 de căpăcele și alte ingrediente să asambleze kituri unitare complete”, a scris senatorul, pe pagina de Facebook.

sursa, foto: Ștefan Pălărie (Facebook)

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Președintele CJ Alba, pe podium la Crosul Unirii 2021. Ion Dumitrel s-a clasat pe locul 3 la categoria sa de vârstă

Publicat

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel s-a clasat sâmbătă pe locul 3 la categoria sa de vârstă, la competiția de alergare Crosul Unirii 2021, desfășurată la Alba Iulia. 

„Sunt antrenat, particip, prima dată. Nu vreau să câștig, vreau doar să ne adunăm mai mulți, să facem mișcare”, declara Ion Dumitrel, înainte de start.

După sosire, președintele CJ Alba a spus că e important că a reușit să termine cursa.

„A fost foarte frumos, plăcut. La anul să vină la concurs toți cei care ne privesc”, le-a transmis acesta celor care au urmărit transmisiunea live Alba24.

Vezi și LIVE-VIDEO Crosul Unirii 2021: Copii, tineri și adulți aleargă în cinstea Zilei Naționale, la Alba Iulia

Pe locul doi la categoria 60 – 64 de ani s-a clasat Corneliu Varvescu, în timp primul loc a fost ocupat de Szabo Andrei.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ședință de urgență a CNSU din cauza Omicron. Se propune carantina timp de 14 zile pentru românii care vin din sudul Africii

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) s-a întrunit sâmbătă și urmează să decidă dacă persoanele care vin din statele din sudul Africii intră în carantină indiferent dacă sunt sau nu vaccinate. 

Se propune carantină pentru persoane care vin din șapte state în care a fost detectată varianta Omicron.

Este vorba despre persoane care vin din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe.

Sunt trei puncte care sunt în discuție.

În primul rând se propune actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat în sensul introducerii statelor Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe în zona roșie.

În al doilea rând, se propune modificarea HCNSU 43 din 01.07.2021 prin introducerea unei excepții în sensul instituirii măsurii carantinei pentru o perioadă de 14 zile, pentru toate persoanele cetățeni români, cetățeni din țările Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, care sosesc în România din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe, astfel:

a) la domiciliu sau la locația declarată, dacă există posibilitatea delimitării față de ceilalți membrii ai familiei sau față de cei cu care locuiesc;

b) în spații special destinate, puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, conform prevederilor legale în vigoare.

O a treia propunere vizează interzicerea accesului pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizi, definiți potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe.

sursa: digi24.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 47 de cazuri COVID și 12 decese, în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor noi în localitățile din județ, 27 noiembrie

Publicat

Au fost înregistrate 47 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) sâmbătă, 27 noiembrie.

Cu o zi în urmă, erau raportate alte 62 de cazuri noi.

De asemenea, au fost raportate 12 decese în ultimele 24 de ore.

– bărbat, 82 de ani, din Cugir;

– femeie, 72 de ani, din Roșia Montană;

– bărbat, 66 de ani, din Bucerdea Vinoasă;

– bărbat, 73 de ani, din Cugir;

– bărbat, 59 de ani, din Unirea;

– femeie, 60 de ani, din Alba Iulia;

– femeie, 76 de ani, din Ighiu;

– femeie, 68 de ani, din Aiud;

– bărbat, 86 de ani, din Lopadea Nouă;

– bărbat, 81 de ani, din Uioara de Sus;

– bărbat, 71 de ani, din Sohodol;

– femeie, 44 de ani, din Vințu de Jos.

Toți erau nevaccinați și aveau și alte afecțiuni.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 33.663 cazuri confirmate, 31.629 persoane vindecate, 1.078 decese. În același interval au fost prelucrate 343.806 teste (293.142 PCR și 50.664 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 776 testări (484 – 248 la SJU si 236 la DSP; 292 teste rapide).

Vezi și CARANTINA de noapte în toată țara din 25 octombrie. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00. Care sunt condițiile

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 32 de cazuri noi, 1 caz reinfectare

Alba Iulia: 13 cazuri, 1 caz reinfectare

Cugir: 8 cazuri

Aiud: 3 cazuri

Sebeș: 3 cazuri

Blaj: 2 cazuri

Abrud: 1 caz

Ocna Mureș: 1 caz

Zlatna: 1 caz

Mediul rural: 13 cazuri noi, 1 caz reinfectare

Rădești: 2 cazuri

Sântimbru: 2 cazuri

Ciugud – 1 caz

Galda de Jos – 1 caz

Ighiu – 1 caz

Meteș – 1 caz

Scărișoara – 1 caz

Șibot – 1 caz

Sona – 1 caz

Unirea – 1 caz

Vințu de Jos – 1 caz, 1 caz reinfectare

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 2,56 (anterior 2,71).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba, perioada de referință 13-26 noiembrie):

Localitate Incidență Cazuri
MUNICIPIUL ALBA IULIA 3.88 296
ORAŞ TEIUŞ 3.48 25
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3.46 13
ORAŞ CUGIR 2.82 72
ORAŞ ABRUD 2.7 14
MUNICIPIUL BLAJ 2.37 49
ORAŞ OCNA MUREŞ 2.02 28
MUNICIPIUL AIUD 1.94 49
ORAŞ ZLATNA 1.79 14
MUNICIPIUL SEBEŞ 1.55 51
ORAŞ CÂMPENI 1.11 8
Localitate Incidență Cazuri
CERU-BĂCĂINŢI 17.02 4
BLANDIANA 6.86 6
BUCERDEA GRÂNOASĂ 6.19 14
PIANU 5.6 20
MIHALŢ 5.28 17
LIVEZILE 5.17 6
VINŢU DE JOS 5.07 28
ŞIBOT 4.67 11
CRICĂU 4.58 9
GÂRDA DE SUS 4.04 6
DOŞTAT 3.94 4
METEŞ 3.94 11
UNIREA 3.91 19
ÎNTREGALDE 3.62 2
LOPADEA NOUĂ 3.57 9
ROŞIA DE SECAŞ 3.13 5
CIUGUD 3.06 10
CETATEA DE BALTĂ 2.94 9
BUCIUM 2.88 4
MOGOŞ 2.67 2
ARIEŞENI 2.6 4
IGHIU 2.55 18
GALDA DE JOS 2.46 11
STREMŢ 2.46 6
CRĂCIUNELU DE JOS 2.34 5
BISTRA 2.21 10
NOŞLAC 2.21 4
RIMETEA 2 2
SÂNTIMBRU 1.99 6
SCĂRIŞOARA 1.99 3
ŞONA 1.84 8
ROŞIA MONTANĂ 1.83 5
CIURULEASA 1.76 2
ŞUGAG 1.75 5
OHABA 1.67 1
ALMAŞU MARE 1.66 2
ŞPRING 1.59 4
VADU MOŢILOR 1.56 2
SÂNCEL 1.54 4
SĂSCIORI 1.54 10
MIRĂSLĂU 1.53 3
GÂRBOVA 1.39 3
JIDVEI 1.32 7
SĂLIŞTEA 1.29 3
DAIA ROMÂNĂ 1.28 4
SOHODOL 1.2 2
BERGHIN 1.05 2
RĂDEŞTI 0.79 1
LUPŞA 0.69 2
VIDRA 0.65 1
ALBAC 0.51 1

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate