Polițiștii vor avea puteri sporite de la sfârșitul lunii ianuarie. Când vor putea intra în locuințe, fără acordul proprietarilor

De la sfârșitul lunii ianuarie, polițiștii vor avea mai multă putere și autoritate. În 26 ianuarie intră în vigoare legea care le dă dreptul să intre în locuințele suspecților fără acordul proprietarilor. Refuzul de legitimare se poate sancționa cu o amendă de trei ori mai mare ca în prezent.

Poliţistul nu va mai trebui să bată la uşă și să arate mandatul, dacă vrea să intre într-o locuinţă. De exemplu, dacă are indicii că acolo cineva se află în pericol – cum ar fi victima unei violenţe domestice sau pentru a preveni răspândirea unei epidemii – doar dacă există suspiciuni că ar fi o persoană decedată înăuntru. De asemenea, polițistul poate pătrunde în locuință fără acordul proprietarului pentru a prinde autorul unei acțiuni flagrante sau dacă are informaţii că acolo s-ar ascunde un terorist, scrie digi24.ro.

Modificările reglementează dreptul polițistului de a efectua controlul corporal, al bagajelor persoanei legitimate, a vehiculului utilizat de aceasta, fiind stabilite norme astfel încât reiese clar în ce constă intervenția polițistului și care sunt drepturile persoanei.

De asemenea, sunt stabilite reguli clare, detaliate, referitoare la dreptul polițistului de a folosi forța fizică, de a utiliza cătușele sau alte mijloace de imobilizare adecvate, dreptul de a pătrunde într-o locuință sau orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără acordul acesteia sau a reprezentantului legal, în anumite condiții.

În același timp, noile prevederi reglementează drepturile persoanelor care fac obiectul măsurilor polițienești.

Legea 192 din 2019 care se va aplica din 26 ianuarie modifică și completează Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

Ce pot și ce nu pot face polițiștii atunci când legitimează o persoană

Stabilirea identității unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identității se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declarațiilor acesteia, precum și a verificărilor polițistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.

Amenda crește și de 3 ori în cazul refuzului legitimării. În prezent este de 500 de lei și poate ajunge la 1.500 de lei.

Polițistul este îndreptățit să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei numai în situația în care:

a) aceasta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;

b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;

c) aceasta solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilității, consumului de alcool sau altor substanțe psihoactive ori a altor asemenea circumstanțe necesită sprijinul organelor abilitate;

d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcațiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;

e) aceasta desfășoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice;

f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care accesul este controlat;

g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condițiile legii;

h) există obligația legală de a se stabili identitatea acesteia.

De asemenea, polițistul este obligat să aducă la cunoștință persoanei, verbal, motivul legitimării.

La solicitarea polițistului, persoana are obligația de a înmâna acestuia actele de identitate și de a comunica informațiile necesare stabilirii sau, după caz, verificării identității sale.

Legea îi va obliga pe polițiști să le spună celor cărora le cer să se legitimeze care este motivul legitimării.

Cum se legitimează polițistul

În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul este obligat să își facă, în prealabil, cunoscută calitatea, astfel:

– dacă este în uniformă, prin prezentarea verbală a numelui și prenumelui, precum și a unității de poliție din care face parte;

– dacă este în ținută civilă, prin prezentarea verbală a numelui, prenumelui și a unității de poliție din care face parte, precum și a legitimației de serviciu sau a insignei.

Prin excepție, atunci când siguranța polițistului sau rezultatul intervenției ar putea fi periclitate, polițistul își face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. În acest caz, intervenția polițistului se face prin anunțare: „Poliția!”

Când vor putea polițiștii cere persoanelor legitimate să ridice mâinile sus sau să ia poziția ”culcat”

Polițistul este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.

Polițistul este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranță a acestui control.

Prin poziție inofensivă se înțelege:
a) ținerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
b) depărtarea picioarelor;
c) adoptarea poziției șezut;
d) adoptarea poziției culcat;
e) altă poziție a corpului, care previne săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului și respectă demnitatea umană.

Solicitarea de a adopta o poziție inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana și să nu depășească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției. Se interzice solicitarea adoptării poziției șezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilități și copiilor.

Prin atac armat se înțelege atacul săvârșit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

Se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliția, stai! – Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor polițistului, referitoare la renunțarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.

Când poate fi dusă o persoană la secție

Polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când:

a) nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;

b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;

c) prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane sau ordinea publică;

d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.

Polițistul are obligația de a raporta șefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliției, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.

Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale.

Verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează de îndată.

Polițistul are obligația de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliției după finalizarea activităților conform alin. (4) sau a măsurile legale care se impun.

Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliției într-un centru de reținere și arestare preventivă.

Dacă în cadrul verificărilor se constată existența unor indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, se procedează conform normelor de procedură penală.

Persoana condusă la sediul poliției are următoarele drepturi:

a) de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției;

b) de a fi informată cu privire la drepturile ce îi revin;

c) de a formula contestație împotriva dispunerii măsurii;

d) de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiții care să asigure confidențialitatea, precum și de a nu da nicio declarație fără prezența acestuia, cu excepția comunicării datelor de identificare ori a unor informații necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieții, sănătății sau integrității corporale a sa ori a altei persoane;

e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la măsura luată;

f) de a solicita informarea reprezentanților diplomatici ai statului de proveniență, în cazul cetățenilor străini;

g) de a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta;

h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situația în care nu vorbește, nu înțelege limba română, nu se poate exprima sau prezintă handicap auditiv ori surdocecitate.

Polițistul este obligat să informeze persoana, potrivit alin. (1) lit. a), înainte de a lua măsura conducerii la sediul poliției, iar potrivit alin. (1) lit. b), în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. La solicitare, polițistul are obligația de a contacta persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d)-g). Dreptul prevăzut la alin. (1) lit. h) se asigură la cerere sau din oficiu.

În cazul minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exercițiu, polițistul are obligația:

a) de a informa cu privire la măsura luată părinții, tutorele ori alt reprezentant legal sau, dacă niciunul dintre aceștia nu poate fi contactat sau nu se prezintă, autoritatea competentă potrivit legii;

b) de a nu lua declarații de la aceasta sau de a nu îi solicita semnarea unor înscrisuri, în lipsa unui reprezentant legal sau a celui al autorității competente, cu excepția comunicării datelor de identificare.

Amenzi mai mari pentru cei care tulbură liniștea publică

Noua lege vine şi cu amenzi mai aspre pentru cei care sunt gălăgioși „cu repetiție” – adică cei care nu se liniștesc după ce primesc prima amendă, iar poliția se întoarce după 24 de ore. Continuați să vă deranjați vecinii și amenda va fi de 3.000 de lei – dublu față de sancțiunea din prezent.  O altă prevedere – puteți fi puși să faceți până la 120 de ore de muncă în folosul comunității.

Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în cazul în care faceţi prea multă gălăgie la o petrecere organizată într-un cort, de pildă, și deranjați liniștea publică. Dacă deja ați fost amendați pentru asta și persistați, iar poliția se întoarce, amenda este de 4 ori mai mare ca în prezent și puteți fi puși la făcut chiar și 150 de ore de muncă în folosul comunității.

surse: Poliția Română, Digi24