Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Preşedintele PSD Alba, 6 consilieri judeţeni şi 10 primari vor să revoce decizia CJ Alba de revizuire a stemei: „Locuitorii nu au fost consultaţi despre acest proiect”


Publicat

Vineri, preşedintele PSD Alba, Ioan Dîrzu a redeschis subiectul shimbării stemei judeţului Alba şi a anunţat că se vor face demersuri pentru revocarea deciziei luate de consilierii judeţeni. Împreună cu alţi şase consilieri judeţeni şi zece primari ai PSD Alba vor contesta hotărârea Consiliului Judeţean, pentru că, susțin ei, acest vot s-a făcut fără consultarea reală a locuitorilor din judeţ. Membrii PSD Alba mai cred că această decizie încalcă şi normele legale.

Dorin Sandea, Ioan Florea, Marcela Dărămuş, Romi Petru Dragosin, Nicolae Puşcă, Virgil Nariţa împreună cu primarii Alexandru Dăncilă (Sebeş), Nicolae Simina (Abrud), Mirel Hălălai (Teiuş), Cornel Napau (Bucium), Vasile Mutu (Cut), Gheorghe Damian (Ciugud), Radu Tuhuţ (Ciuruleasa), Ioan Rusu (Lunca Mureşului), Dănuţ Bârzan (Lupşa), Ştefan Traian Popa (Stremţ) nu doresc schimbarea stemei, pentru că simbolurile nu ar fi reprezentative pentru judeţul Alba.

În şedinţa de Consiliu Judeţean din data de 25 aprilie, a fost aprobat proiectul de hotărâre de revizuire a stemei judeţului Alba propus de preşedintele CJ, Ion Dumitrel. Singurul care s-a împotrivit votului, în cadrul acelei şedinţe, a fost social-democratul Dorin Sandea, care a menţionat că nu este de acord cu excluderea tricolorului de pe noua stemă. Consilierul judeţean a argumentat că nu este momentul potrivit să fie schimbată stema judeţului, când se doreşte o stabilitate pentru ca Alba să devină capitală de regiune.

Subiectul stemei a fost argumentat şi de membrii PNL, care au motivat de ce este necesară această schimbare pentru judeţul Alba. Președintele comisiei de modificare a stemelor din cadrul CJ Alba, Florin Roman și consilierul județean Simion Crețu au arătat că, o nouă lege din 2003 privind metodologia de elaborare și revizuire a stemelor introduce obligativitatea unităților-administrativ teritoriale de a revizui aceste steme. Mai mult, aceeași lege, interzice folosirea culorilor tricolorului și a altor însemne precum denumiri sau ani pe steme. Cei doi cred că demersul social-democraților de a se opune de la revizuire este pur politic.

Noua stemă are forma unui scut tăiat prin trasarea unei linii orizontale la mijlocul său care împarte scutul în două câmpuri: în primul câmp de sus, pe fond de aur, cu hermina neagră, se află o coroană de oţel; în câmpul doi, pe fond roşu, se află un legionar roman (argint), stând în picioare, privit din faţă, având capul spre dreapta şi ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în cea stângă un scut negru.

Social-democraţii îşi întăresc argumentarea că stema judeţului nu trebuie revizuită: „În expunerea de motive a proiectului de hotărâre şi în raportul de specialitate întocmit de Direcţia amenajarea teritoriului şi urbanism a Consiliului judeţean Alba se justifică revizuirea stemei judeţului Alba, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 645/1993, prin aceea că aceasta conţine culorile Drapelului Naţional, cuprinde prea multe elemente heraldice care dau caracter eclectic, chiar dacă fiecare însemn rezultă din evenimente istorice importante .

Se susţine că actuala stemă nu este conformă cu metodologia elaborată de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Română.

Consiliul judeţean Alba îşi întemeiază hotărârea pe dispoziţiile art. 1-5 din H.G. nr. 25/2003 privind Metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor,oraşelor şi comunelor.

Considerăm că Hotărârea nr. 73/25.04.2013 de revizuire a stemei judeţului Alba încalcă prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi ale H.G. nr. 25/2003, pentru argumentele ce urmează:

a. Art. 1 din H.G. nr. 25/2003 prevede că stemele judeţelor <simbolizează, în formă concentrată, tradiţiile istorice, precum şi realităţile economice şi social-culturale locale, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale>.

Stema revizuită nu simbolizează în formă concentrată tradiţiile istorice şi realităţile economice şi sociale ale judeţului Alba.

Fără a minimaliza semnificaţia elementului heraldic <coroana> – încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la 15 octombrie 1922, în Catedrala Încoronării din Alba Iulia – considerăm că acest semn heraldic este adecvat municipiului Alba Iulia, nu judeţului Alba.

De altfel acest însemn heraldic este cuprins în stema municipiului Alba Iulia.

<Coroana> ca semn heraldic, a fost cuprinsă şi în stema fostului ţinut Mureş (cu capitala la Alba Iulia), organizat în baza Constituţiei carliste din 28.02.1938 şi a avut la bază nu ideea de stat ci de monarhie, fiind elaborată pentru a sluji propagandei regale, a M.S. Regele Carol II.

Stema judeţului Alba trebuie să cuprindă <tradiţiile istorice> ale judeţului, adică însemne ale unor evenimente istorice la care au participat locuitorii acestor meleaguri, de pe Mureş, Târnave şi Arieş.

Stema judeţului Alba, adoptată prin H.G. nr. 645/1993, corespunde tradiţiilor istorice ale judeţului Alba, reflectând toate zonele judeţului, aşa cum acestea au fost cuprinse în urma reorganizării administrativ-teritoriale a României din anul 1968 .

Zona vechiului judeţ Alba este reprezentată în primul cartier al stemei, pe fond albastru, de un legionar roman de argint , stând în picioare spre stânga, ţinând în mâna dreaptă o lance de argint, iar în stânga, un scut negru, cu inscripţia V.R.R.;

Zona vechiului judeţ Târnava este reprezentată în cartierul secund, tăiat, având în partea de sus, pe roşu, o poartă de cetate, arcuită, de argint, cu două turnuri crenelate, având în interior stema Moldovei;

Zona vechiului judeţ Turda, este reprezentată în cartierul secund, în partea inferioară, pe aur, de sigiliul lui Avram Iancu, constând dintr-un brad verde, încadrat de inscripţia <Sigillu Praefecturei Aurariei Gemine>.

Aceste însemne heraldice nu dau stemei un caracter eclectic cum în mod greşit se argumentează în proiectul de revizuire a stemei judeţului.

Dimpotrivă, dau semnificaţie legăturilor dintre locuitorii zonelor judeţului, evenimentelor istorice din Alba Iulia, Blaj şi Câmpeni, luptei pentru dezrobire socială şi naţională, pentru înfăptuirea unităţii românilor.

În schimb, stema judeţului Alba revizuită de Consiliul judeţean Alba lasă în afara semnelor heraldice zona Blaj-Târnave şi zona numită tradiţional <Ţara Moţilor>.

Este astfel scos din stemă sigiliul lui Avram Iancu, un simbol nu doar al judeţului Alba ci al tuturor românilor .

Ideea că însemnul lui Avram Iancu nu ar fi actual în contextul integrării României în Uniunea Europeană este falsă. Simbolul lui Avram Iancu nu este doar naţional ci şi european având în vedere evenimentele revoluţionare care au avut loc în Europa anilor 1848 – 1849.

Din punct de vedere heraldic stema adoptată în anul 1993 este corectă, aşa cum apreciază şi domnul Vlad Lucian Popescu, expert în heraldică, în articolul <Evoluţia stemei judeţului Alba în perioada 1918 – 1992> publicat în Revista Erasmus nr. 13/2002.

b. Nu este întemeiat nici argumentul revizuirii stemei judeţului Alba pe considerentul că nu pot fi folosite culorile Drapelului Naţional.

Cele trei culori au o deosebită semnificaţie pentru locuitorii judeţului Alba, dar şi pentru cei ai Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului.

În decursul istoriei, a subjugării românilor din aceste zone, cele trei culori – albastru, galben şi roşu – au reprezentat un simbol al identităţii, al luptei pentru emancipare socială şi dezrobire naţională.

Acest simbol nu poate fi eliminat din stema judeţului Alba.

Dacă în stema României pot fi cuprinse culorile albastru, galben şi roşu, precum şi mai multe semne heraldice reprezentând stema Ţării Româneşti, stema Moldovei, stema Banatului şi Olteniei, stema Transilvaniei, cu Maramureşului şi Crişanei, fără a fi considerate <eclectice>, nu vedem de ce stema judeţului Alba nu poate cuprinde cele trei culori şi însemne ale celor trei mari zone geografice.

De altfel, Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, precum şi normele date în aplicarea acesteia aprobate prin HG nr. 1157/2001, nu cuprind o asemenea interdicţie cu privire la folosirea culorilor simbolizând drapelul naţional.

Cele trei culori sunt folosite în multe alte steme ale unităţilor administrativ teritoriale aprobate prin hotărâri ale Guvernului, fără a se pune problema îndepărtării acestora.

c. Nu este întemeiat nici argumentul revizuirii stemei pe considerentul că aceasta nu ar corespunde metodologiei elaborate de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române.

Stema judeţului Alba a fost aprobată de Guvernul României prin Hotărârea nr. 645/1993, pe baza H.G. nr.64/15.02.1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Proiectul stemei a fost avizat la acea dată de Comisia Naţională de Heraldică şi Genealogie, care nu a avut obiecţiuni cu privire la compoziţia semnelor heraldice şi la folosirea celor trei culori.

Este adevărat că H.G. nr. 64/1993 a fost abrogat prin H.G. nr. 25/16.01.2003, prin care s-a stabilit actuala metodologie de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Însă H.G. nr. 25/2003 nu dispune revizuirea stemelor deja aprobate anterior prin H.G. nr. 64/2003, ci dispune pentru viitor. Adică pentru stemele ce vor fi elaborate de unităţile administrativ-teritoriale care nu au steme aprobate.

Din punct de vedere al conţinutului stemelor, H.G. nr. 25/2003 păstrează prevederile cuprinse în H.G. nr. 64/1993 referitoare la <tradiţiile istorice şi realităţile economice şi social-culturale locale>.

Dacă ulterior Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie şi-a schimbat metodologia de elaborare a stemelor acestea se aplică <pentru viitor>, adică pentru proiectele de steme ce vor fi elaborare de unităţile administrativ-teritoriale.

Această nouă metodologie nu poate constitui un motiv întemeiat pentru revizuirea stemelor deja aprobate potrivit vechii metodologii.

Un argument în acest sens este şi faptul că revizuirea stemei judeţului Alba este propusă după 10 ani de la adoptarea H.G. nr. 25/2003, respectiv după 20 ani de la adoptarea stemei prin H.G. nr. 645/1993.

Interese oculte, care nu ţin cont de adevăratele tradiţii istorice ale judeţului Alba, de evoluţia societăţii româneşti, au condus la adoptarea hotărârii de revizuire a stemei judeţului Alba.

d. Consiliul judeţean Alba a adoptat hotărârea de revizuire a stemei judeţului Alba cu încălcarea procedurii prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi de H.G. nr. 25/2003.

Legea nr. 52/2003 consacră principiul consultării cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite în procesul de elaborare a actelor normative.

De asemenea, instituie obligaţia de transparenţă a autorităţilor administraţiei publice, de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice.

Art. 6 din lege stabileşte măsurile pe care trebuie să le ia autoritatea administraţiei publice în cadrul procedurilor de elaborare a actelor normative şi anume:

– să publice un anunţ pe site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului;

– să transmită anunţul către mass – media centrală sau locală, după caz;

– anunţul să cuprindă o notă de fundamentare sau o expunere de motive, textul complet al proiectului actului respectiv , termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul respectiv;

– la publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice trebuie să stabilească o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice;

– conducătorul autorităţii publice trebuie să desemneze o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă cu relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile , sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus;

– proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare numai după definitivare pe baza propunerilor şi observaţiilor primite.

Potrivit art. 1 alin. 4 şi 5 din H.G. nr. 25/2003, proiectul stemei se realizează în cel mult trei variante, care se supun dezbaterii şi consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante. Iar stabilirea variantei finale se face de Consiliul judeţean, care adoptă o hotărâre de însuşire.

În raportul de specialitate întocmit de Direcţia amenajarea teritoriului şi urbanism a Consiliului Judeţean Alba, care a stat la baza hotărârii Consiliului judeţean de revizuire a stemei, se precizează că au fost întocmite 2 variante ale stemei, care au fost postate pe site-ul Consiliului Judeţean Alba spre dezbatere şi consultarea locuitorilor judeţului Alba, în perioada 31.01.2013-04.03.2013, în vederea stabilirii celei mai reprezentative, sens în care s-a întocmit procesul-verbal nr. 3161/11.03.2013.

Considerăm că prin postarea celor două variante ale stemei pe site-ul Consiliului Judeţean Alba nu a avut loc o reală consultare a locuitorilor judeţului Alba. Consultarea locuitorilor judeţului Alba trebuia făcută prin toate mijloacele mass-media din judeţ. Numai în acest fel majoritatea locuitorilor judeţului Alba puteau lua la cunoştinţă de proiectele de stemă şi îşi puteau exprima opţiunea. Aceasta şi datorită faptului că marea majoritate a locuitorilor judeţului Alba (în special cei din mediul rural şi zona de munte) nu au acces la internet pentru a accesa pagina web a Consiliului Judeţean Alba.

Faptul că în elaborarea proiectului de revizuire a stemei s-a acţionat fără transparenţă din partea conducerii Consiliului Judeţean Alba rezultă din reacţiile publice ale reprezentanţilor societăţii civile din judeţul Alba, ale unor personalităţi locale, care nu au fost de acord cu revizuirea actualei steme.

Potrivit art. 2 şi art. 3 din H.G. nr. 25/2003, după însuşire de către consiliul judeţean proiectul stemei se trimite unei comisii judeţene special constituite, în vederea analizării conţinutului acesteia. Comisia judeţeană se constituie prin ordin al prefectului şi este formată din 3-5 membri specialişti în istorie,arhivistică şi etnografie.

Iar potrivit art. 4 din H.G. nr. 25/2003 Comisia judeţeană analizează proiectele de stemă însuşite de Consiliul Judeţean, pentru ca acestea să exprime corect, din punct de vedere heraldic <valorificarea patrimoniului heraldic local, unitatea stilistică şi evitarea repetărilor>.

Comisia judeţeană poate dispune restituirea propunerii de stemă preşedintelui consiliului judeţean, precizând motivele neacceptării şi cu propuneri concrete de elemente, care să asigure rezilierea unui proiect corespunzător din punct de vedere heraldic şi istoric.

După analizarea de către comisiile judeţene propunerile de stemă se înaintează pentru avizare, însoţite de un memoriu justificativ, sub semnătura prefectului şi a preşedintelui consiliului judeţean, birourilor zonale ale Comisiei Naţionale.

În cazul de faţă avizarea proiectului stemei revizuite se face de Biroul zonal Cluj al Comisiei Naţionale.

Concluzionând, Hotărârea nr. 73/25.04.2013 a Consiliului Judeţean Alba de revizuire a stemei judeţului Alba, adoptată în baza H.G. nr. 645/1993, este nelegală deoarece:

– a fost dată în temeiul H.G. nr. 25/2003, care se referă la metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor şi care se aplică numai pentru viitor, respectiv pentru unităţile administrativ-teritoriale care la data intrării în vigoare a acestei hotărâri nu avea aprobate steme;

– încalcă prevederile art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 25/2003 – deoarece nu exprimă adecvat <tradiţiile istorice, realităţile economice şi social-culturale> ale judeţului Alba,

– încalcă prevederile art. 1, art. 6 şi urm. din Legea nr. 52/2003, ale art. 1 alin. 4 din H.G. nr. 25/2003 – deoarece a fost adoptată fără o consultare reală a locuitorilor judeţului Alba, fapt ce a provocat o reacţie dură a reprezentanţilor societăţii civile.

Având în vedere argumentele legale arătate, văzând lipsa de reacţie a conducerii Consiliului Judeţean Alba, facem apel la prefectul judeţului Alba, la Comisia judeţeană constituită prin ordinul prefectului în baza H.G. nr. 25/2003 să ia măsurile legale de care dispun pentru a repara greşelile comise .

Ne adresăm prefectului judeţului Alba ca potrivit prerogativelor date de art. 123 alin. 5 din Constituţia României , art. 19 lit. „e” din Legea nr. 340/2004, privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 13 din Legea nr. 52/2003, cu solicitarea de a cere în scris Consiliului Judeţean Alba să reexamineze hotărârea privind revizuirea stemei judeţului Alba prin prisma motivelor de nelegalitate arătate mai sus.

Ne adresăm Comisiei judeţene constituite prin ordin al prefectului ca în temeiul art. 4 din H.G. nr. 25/2003 să restituie propunerile de stemă preşedintelui Consiliului judeţean cu observaţiile corespunzătoare.

În situaţia în care solicitările noastre, care în fapt sunt ale majorităţii locuitorilor judeţului Alba, nu vor fi luate în considerare vom face demersuri la Guvernul României, pentru ca hotărârea de revizuire a stemei judeţului Alba să nu fie aprobată”.

 Camelia TOMA



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO INCENDIU în localitatea Valea Verde, comuna Sohodol. O casă a luat foc. Pompierii intervin cu două autospeciale

Publicat

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara în localitaeta Valea Verde din comuna Sohodol. Din primele informații, flăcările au cuprins o casă nelocuită.

Update: Potrivit ISU Alba, incendiul este localizat.
La sosirea forțelor de intervenție incendiul se manifesta pe o suprafață de aprox. 40 mp la nivelul acoperișului. Fără victime sau pericol de propagare.

Știrea inițială

Potrivit ISU Alba, Stația de pompieri Câmpeni împreună cu SVSU Sohodol intervin pentru localizarea și stingerea unui incendiu izbucnit la casa de locuit în localitatea Valea Verde, comuna Sohodol.

Din primele informații arde o casă nelocuită.

Pompierii intervin cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

Acțiunea este în dinamică, revenim cu detalii.

foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Vine iarna! Zăpadă de aproape jumătate de metru pe Transfăgărășan. Ninge în mai multe zone din țară

Publicat

În mai multe zone din țară deja ninge, iar pe Transfăgărășan zăpada atinge și jumătate de metru. De asemenea, a nins abundent în ultimele ore în Harghita, Vatra Dornei și în Bucegi.

Pe Transfăgărășan, ninge fără oprire, zăpada s-a depus peste drumuri, iar utilaje intervin, după cum se poate poate vedea în imaginile publicate, sâmbătă, de Salvamont Argeș.

Și vântul a bătut puternic, iar temperaturile au coborât până la minus zece grade Celsius.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ: Sebastian Ispas, artistul tatuator din Alba Iulia care imortalizează pe piele poveștile de viață ale clienților

Publicat

Tatuajele fac parte din evoluția omului în societate încă din cele mai vechi timpuri. De la simboluri sacre sau apartenența la un trib, tatuajele au evoluat și au devenit adevărate opere de artă pe canvasuri vii. 

Am vrut să aflăm povestea tatuajelor, dar mai ales povestea din spatele omului  care tatuează, așa că am stat de vorba cu Sebastian Ispas, unul dintre cei mai cunoscuți artiști tatuatori din județul Alba. 

L-am găsit pe Sebastian la treabă, în studioul său din Alba Iulia, ”Atelier 11”, deschis de aproape un an și jumătate.

”S-a născut mai mult ca o idee”

Sebastian tatuează de peste șapte ani, însă pasiunea pentru artă și desen este una genetică. Parcursul a fost unul firesc: ambii părinți artiști plastici și profesori în domeniu, a urmat Liceul de Arte din Alba Iulia, iar apoi o facultate de design la Timișoara.

tatuaje Sebastian Ispas

Prin vara lui 2014, i s-a înfiripat ideea de a tatua: ”Am zis că pot să fac, că e foarte ușor și cu multă sudoare și perseverență mi-am dat seama că pot să fac treaba asta la un nivel mai avansat”, ne-a spus Sebastian în timp ce lucra la un tatuaj.

Un mare ajutor și îndrumător la început de drum a fost pentru Sebastian, Marius Bercea, unul dintre cei mai vechi tatuatori din Alba Iulia.

”E o senzație unică”

Momentul în care pune acul pe pielea clientului este o senzație unică pentru Sebastian, dar în același timp e nevoie de multă responsabilitate și trebuie să ai foarte multă grijă.

tatuaje Sebastian Ispas

Primul tatuaj pe care l-a făcut a fost pe o prietenă, iar al doilea pe un alt prieten, acela fiind și primul tatuaj care l-a mulțumit pe acesta.

În timp, cu multă muncă, dedicație și sute de ore petrecute cu aparatul de tatuat în mână, tânărul din Alba Iulia a ajuns la nivelul la care este acum.

Însă, trebuie să fi într-o continuă evoluție și să te perfecționezi pe zi ce trece, ne-a mai spus Sebastian.

”Noi tatuatorii avem și un mic rol de psiholog”

Oamenii prin desene, prin tatuaj vor să își expună viața lor, povestea lor. Fiecare tatuaj în sine reprezintă o poveste, iar pentru a o tatua cât mai bine, tatuatorul afla povestea de viața a persoanei respective.

tatuaje Sebastian Ispas

Între tatuator și client trebuie să existe o încredere reciprocă: clientul să fie încrezător, că artistul poate duce la bun sfârștit un proiect, iar tatuatorul să fie mulțumit la finalul ședinței că totul a ieșit așa cum și-a propus el.

Clienții trebuie să se regăsească în tatuajele lor la sfărșitul proiectului. A tatuat toate categoriile sociale și oameni din diferite domenii: medici, avocați, polițiști, ospătari, frizeri.

Tatuajele încă sunt privite cu puțină reticiență, dar trendul este într-o continuă schimbare.

Fiecare tatuator își are clientul lui și fiecare client are tatuatorul lui, din punct de vedere financiar

”Sunt persoane cărora prețurile mele li se par un pic cam mari, altele care zic ca sunt oke, iar altele zic că e prea puțin, diferă de la caz la caz. De obicei oamenii nu conștientizează că treaba asta o fac pentru o viață, nu îmi dai mie banii, ții dai ție cu alte cuvinte”, a spus Sebastian despre partea financiară.

Se câștigă bani din tatuat, dar investiția este destul de mare, mai ales dacă ai salon. Chirii, consumabile, servicii, taxe la stat, toate trebuie să se regăsească în prețul unui tatuaj, a mai completat acesta.

tatuaje Sebastian Ispas

În concluzie, realizarea unui tatuaj, este în primul rând o încredere reciprocă între tatuator și client. Mai presus de partea financiară, povestea celui care își face tatuajul trebuie să se regăsească perfect în ceea ce a ieșit în urma interacțiunii dintre acul de tatuaj, tușul și pielea clientului.

Mai exact, prioritar pentru Sebastian este ca la finalul unui tatuaj realizat în salonul său din Alba Iulia, clientul să plece fericit, iar el să fie mulțumit de munca pe care a facut-o.

Un video reportaj realizat de Cristian Panu și Raul Baciu – alba24.ro. 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: SPAP Sebeș, lucrări de dezinfecție în toate școlile de pe raza municipiului

Publicat

Începând cu data de 15 octombrie, toate unitățile de învățământ de pe raza municipiului Sebeș își desfășoară activitatea în mediul on-line.

Având în vedere incidența cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV 2, autoritățile publice din Sebeș au prevăzut activități de dezinfecție în toate școlile din oraș, în această perioadă când prezența fizică a elevilor este suspendată, astfel încât, la reluarea cursurilor, acestea să fie pregătite pentru a primi elevii și cadrele didactice.

Lucrările de dezinfecție au fost efectuate de către Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului (SPAP) Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate