Producătorii de medicamente generice solicită CONTROL la CNAS de la Guvern, după creşterea taxei clawback. Peste o mie de produse au dispărut de pe piaţă

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cere verificarea datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în urma creșterii „nejustificate” a cuantumului taxei clawback în ultimul trimestru al anului 2014. Solicitarea a fost înaintată marţi, Guvernului.

În opinia conducerii APMGR, soluția pentru salvarea industriei farmaceutice locale este implementarea imediată a unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului ‘p’ din formula clawback.

Citește și Sondaj Alba24 în FARMACIILE din Alba Iulia: Vezi unde sunt cele mai SCUMPE MEDICAMENTE din oraș înainte de „marea ieftinire” »

APMGR precizează că această propunere are la bază sistemul actual de stabilire a prețului pentru medicamente generice (maxim 65% din prețul medicamentului inovativ) și a fost deja acceptată de autorități ca fiind neutră din punct de vedere bugetar.

„Este nevoie de intervenția Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediată a activității CNAS în condițiile în care creșterea coeficientului „p” din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat până în prezent, nu este corelată în niciun fel cu datele interne ale companiilor privind creșterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 creșterea coeficientului „p” este de circa 50% față de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creșterea consumului,” a declarat Dragoș Damian, președintele APMGR, potrivit unui comunicat remis presei.

Potrivit APMGR, coeficientul „p” a crescut la 25,23% în trimestrul 4 al anului 2014 față de numai 20,92% în trimestrul 3, efectele acestei creșteri a taxei clawback la un nivel nesustenabil fiind „catastrofale” atât pentru pacienți, cât și pentru producătorii de medicamente generice.

Asociația susține că ritmul de dispariție al medicamentelor cu preț accesibil se va accentua, iar restructurările în industria locală de producție de medicamente se vor înmulți.

APMGR a amintit că nivelul deja ridicat al taxei clawback a forțat producătorii de medicamente generice din România să disponibilizeze numai anul trecut peste 300 de angajați și a determinat o scădere a producției destinate pieței interne cu circa 10%, precum și amânarea unor investiții majore în facilități de producție locale.

În plus, din 2011, de când a fost introdusă taxa clawback, au dispărut de pe piață peste 1.300 de medicamente. Mai mult de jumătate dintre acestea, 888 în total, costau mai puțin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România.

„Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma și la o lipsă totală de responsabilitate a autorităților competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României și la privarea pacienților români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile”, a declarat Damian.

„Dacă nu vor exista schimbări serioase în finanțarea sistemului de sănătate și în modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales după actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice, ” a adăugat președintele APMGR.

Asociația susține că a semnalat în numeroase rânduri existența unor deficiențe „majore” ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, „necorectate” de autorități, în ciuda apelurilor repetate ale producătorilor de medicamente generice.

Astfel, susține AMGR, producătorii de medicamente generice sunt obligați să plătească pentru adaosurile distribuitorilor și farmaciștilor întrucât taxa clawback se calculează la prețul de raft al medicamentelor, care include peste prețul de producător și adaosurile comerciale.

Totodată, mai afirmă reprezentanții producătorilor, se mențin greșelile de raportare semnalate de companiile membre APMGR Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și lipsa totală de transparență în privința modului de calcul al taxei clawback.

Alte probleme semnalate de APMGR se referă la menținerea în baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achiziționate în spitale care se decontează de două ori, spitalele fiind finanțate de către CNAS în baza sistemului DRG, existența fraudelor demonstrate și a medicamentelor falsificate în sistem, ceea ce determină creșterea artificială a taxei clawback, dar și menținerea unor prețuri „mult peste cele din restul UE” pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce rezultă în creșterea taxei clawback.

sursa: agerpres