Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

”Rade”, anual, 5000 de hectare de pădure: Reportaj în curtea celei mai mari afaceri cu lemn din România- Holzindustrie Schweighofer Sebeş


Publicat

holtzindustrieÎn urmă cu câteva zile, o mare agenţie de PR din Bucureşti ne trimitea pe adresa redacţiei o invitaţie să vizităm cea mai controversată fabrică din Alba: Holzindustrie Schweighofer din Sebes.

Adică exact acea fabrică în care ziarişti şi ONG-işti sub acoperire s-au dat peste cap să intre şi să filmeze pe ascuns pentru a afla unde se duc pădurile ţării.

Stârniţi de curiozitate, am acceptat invitaţia şi ne-am înfiinţat, la data şi ora stabilită, la poarta fabricii din Sebeş. Eram aşteptaţi de domnişoara de la multinaţionala de PR şi de directorul fabricii. Răzvan Cosma.

Razvan Cosma - director Holtindustrie SchwischoferPrezentări, amabilităţile de rigoare şi o invitaţie într-o sală de şedinţe din clădirea de birouri (poate chiar cea din celebra filmare cu camera ascunsă). Nu rămânem multă vreme în sală şi ne echipăm cu veste reflectorizante pe care scrie „Vizitator” – regulă de securitate, ne explică gazdele, care vor să vizităm fabrica înainte de discuţie. Aşa că plecăm toţi din birou, echipaţi şi pregătiţi de o plimbare lungă.

Ieşim din clădirea de birouri şi ne îndreptăm spre un obiectiv pe care din nou îl recunoaştem dintr-un filmuleţ ce a circulat pe internet: celebra poartă de intrare în fabrica unde un ONG-ist şi-a luat bătaie şi spray paralizant de la niste paznici cam prea zeloşi. Peste tot panouri cu „Proprietate privată. Filmatul şi fotografiatul interzis”. Ne uităm sugestiv la gazde şi arătăm spre camera noastră foto. Ne fac semn că e ok şi că putem poza liniştiţi. Până la urmă, şi de-asta ne-au chemat.

IMG_0006IMG_0041Fabrica e o chestie imensă, ultra securizată, plină de camere video şi scannere. O incintă întinsă pe circa 50 de hectare în care hale imense alternează cu spaţii de depozitare pentru buşteni sau produse finite.

Benzi transportoare, utilaje pe care nu ştim să le identificăm, maşini uriaşe cu cleşti parcă scoşi din filmul „Transformers”, care iau mănunchiuri de buşteni ca pe niste scobitori şi le pun în ordine pe benzi care îi duc la tăiere. Doar câţiva oameni, pierduţi parcă în imensitatea de beton îngrădită în cabine încălzite, la manşa unor utilaje.

Totul tehnologizat, computerizat. O fabrică ce lucrează parcă singură, cu o eficienţă care te înfioară când vezi ca pe o parte intră buştenii care acum o săptămână erau brazi în pădure, iar acum sunt lambriuri înfoliate. Cred că, în ora care a trecut de când am intrat pe poartă, o mică pădure a devenit material de construcţii.

Revenim în căldura biroului, copleşiţi de ce am văzut şi cu capul plin de informatii tehnice livrate conştiincios de directorul Răzvan Cosma, care trădează formaţia sa de inginer şi nu neapărat de manager sau de om de comunicare.

IMG_0059Dar acum urmează partea noastră, cea pentru care Holzindustrie a chemat în ajutor cavaleria celor de la PR, care recunosc că fac aici „crisis management” şi un „damage control”, încercând să repare ceea ce Schweighofer a neglijat: imaginea publică. Şi nu are o misiune prea uşoară agenţia. Probabil de aceea au început „de jos”, de la presa locală pe care e posibil să o considere mai uşor de „convins”. Sigur au luat în calcul şi unul din clişeele des întâlnite în provincie: investitorul străin care vine şi ne dă locuri de muncă trebuie ţinut pe palme.

Începem cu o uşoară „încălzire” şi-i întrebăm lucruri pe care cu siguranţă le găsim şi la ei pe site: când s-au înfiinţat în Alba (2002), câţi angajaţi au la Sebeş (aproximativ 800), ce capacitate de prelucrare au (maximum 1,5 milioane de metri cub anual; adică, aşa ca să vă faceţi o idee ce înseamnă asta, am calculat noi că ar fi echivalentul a 5.000 de hectare de pădure pe an – jumătate din suprafaţa oraşului Alba Iulia). Asta doar la Sebeş, pentru că Schweighofer mai are fabrici la Rădăuţi, Reci, Siret şi Comăneşti.

IMG_0073IMG_0075În total au cam 3.000 de angajaţi. Adică oamenii sunt eficienţi, capitalişti adevăraţi. Nu au venit aici să facă acte de caritate, ci profit. Şi se descurcă foarte bine la acest capitol.

Au cifra de afaceri mai mare decât Coca Cola România şi au făcut anul trecut un profit de 14% la o cifră de afaceri de 2.004.696.732 RON. Deci nu se joacă de-a economia de piaţă. Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a început afacerile în România în 2002, când Guvernul Năstase a dat o ordonanţă de urgenţă care permitea firmelor, pentru prima dată după 1989, să taie cantităţi mari de lemn: 20 de milioane de metri cubi în următorii 10 ani. Premierul şi miniştrii care au semnat atunci documentul nu îşi mai amintesc astăzi nimic.

Şi nu pentru capitalismul feroce pe care îl practică au ajuns să aibă parte de oprobriul public, pentru că înţelegem şi noi că e nevoie de industriaşi, că e nevoie de materiale de construcţii şi că e nevoie de oameni de afaceri, fie ei români sau străini, care creează locuri de muncă şi plătesc taxe la stat.

IMG_0078Problema pe care o are Schweighofer este deocamdată una de moralitate. Asta pentru că asupra lor planează suspiciuni serioase că au dus prea departe ferocitatea cu care îşi conduc businessul. Că în goana lor după materie primă au încălcat cel puţin moral nişte reguli (deocamdată, nu sunt concluzii clare că ar fi încălcat şi legea).

Sunt acuzaţi că au cumpărat lemn din surse ilegale, de la proprietari de păduri care au tăiat mai mult decât le permitea legea sau care au obţinut pădurile prin cumpărări de drepturi litigioase de la proprietarii de drept, care însă nu aveau nicio şansă să le primească de la nişte funcţionari sau judecători ușor de corupt. Mai sunt acuzaţi cei de la Holzindustrie că au cumpărat lemn provenit din parcuri naţionale şi din rezervaţii.

Ei se apără cu documente şi spun că nu au cum să îşi verifice furnizorii mai mult decât o cere legea. Adică, dacă furnizorul face contract şi prezintă documentele necesare, aici se opreşte controlul Schweighofer. Atât le cere legea, atât fac.

IMG_0024Abia acum, după toate scandalurile mediatice, încep să fie mai atenţi şi să deschidă mai bine ochii. Au hotărât de exemplu să nu mai cumpere deloc lemn provenind din parcurile naţionale, cu toate că, spun ei, legea permite exploatarea lemnului din anumite zone chiar din aceste parcuri şi rezervaţii. Dar ei au decis să nu mai cumpere de acolo, cu toate că nu fac faţă cererii de produse finite, deci ar avea nevoie de tot lemnul disponibil. Şi spun că:

Holzindustrie Schweighofer face deja toate eforturile ce țin de o companie din industria de prelucrare a lemnului pentru a ajuta la stoparea fenomenului tăierilor ilegale: oferirea în mod transparent de date privind trasabilitatea lemnului pe care îl achiziționăm, refuzarea și raportarea livrărilor suspecte de lemn, conformitatea cu întreaga legislație în vigoare și impunerea respectării tuturor prevederilor legale furnizorilor noștri. Mai mult decât atât, Holzindustrie Schweighofer face un pas înainte pentru optimizarea standardelor de selecție a furnizorilor, uniformizează toate regulile interne și lansează un cod de lucru cu furnizorii, oprind colaborarea cu firmele care nu vor respecta acest cod. Nu doar refuzăm orice transport de lemn suspect, care nu prezintă documentele legale complete și corecte, ci îl raportăm autorităților competente să investigheze și să sancționeze eventualele nereguli. Doar în ultimul an, Holzindustrie Schweighofer a respins și raportat peste 60 de transporturi de material lemnos cu documente neconforme.”

IMG_0050Mai sunt „ supăraţi” pe noul Cod Silvic, care nu le mai permite să prelucreze mai mult de 30% dintr-o singură specie. Iar asta-i loveşte în mod direct pentru că în mod uzual până acum prelucrau aproape 50% din răşinoasele tăiate din România, deci asta înseamnă o reducere a producţiei sau găsirea unor surse de lemn din alte ţări.

Asta chiar dacă deţin în proprietate 15.000 de hectare de pădure românească, pe care au dreptul să o exploateze. Îi întrebăm cum o exploatează şi dacă au voie să taie „la ras” adică să rămână locul ca în palmă, dupa ce trec drujbele. Ne spun că da, în unele locaţii au voie să facă asta şi o fac. Nu pot să nu-i întreb dacă nu le e teamă că nepoţii noştri vor sta la umbră doar sub umbrele. Zâmbesc amar şi mă asigură că nu peste tot se întâmplă asta. Şi chiar dacă au aproape 15.000 de hectare de pădure, ceea ce prelucrează provine doar în mică parte din acele păduri. Deci tot achiziţia de la terţi rămâne de baza. Şi din importuri spun ei, care au reprezentat aproximativ 30% în 2014. Dar în acelaşi timp, 28% din brazii şi molizii tăiaţi în ţară în 2014 au fost cumpăraţi şi prelucraţi de Schweighofer.

Pentru că nu îmi pot scoate din minte dealurile golaşe punctate de cioturi pe care le văd de câte ori merg la schi în Şureanu sau în Apuseni, vreau să aflu de la cei doi ce acţiuni de responsabilitate corporatistă au făcut în cei 12-13 ani de când lucrează în România. Se pare că şi ăsta e un punct de care, în goana după profit, au cam uitat austriecii de la Schweighofer.

IMG_0008Ne spun totuşi că prin 2012 au participat la renovarea unui liceu din Sebeş căruia i-au schimbat geamurile şi uşile, într-o operaţiune care i-a costat cam 160.000 de euro. Nu pot să nu remarc cu voce tare că 2012 era an electoral şi unul dintre candidaţii la fotoliul de primar (actualul primar în funcţie) era director de liceu. Râdem cu toţii şi oamenii îmi spun că e doar o coincidenţă şi că primarul era profesor la alt liceu. Îi întrebăm cu ocazia asta dacă au sponsorizat vreodată partide sau candidaţi locali sau judeţeni şi ni se răspunde cu un categoric „nu”. Nu ne zic însă dacă li s-a cerut vreodată aşa ceva. Ne mai spun că „la nivel național, în aceeași perioadă, HS a oferit sprijin financiar în cuantum de 4,75 milioane euro pentru diverse proiecte sociale (spre exemplu: reabilitarea spitalului din Comănești și salvarea sa de la închidere, renovarea unor școli, grădinițe, creșe, construirea de locuințe sociale etc.)”.

Revenind la proiectele lor pentru comunitate, le spunem că nu înţelegem de ce Schweighofer nu se implică în operaţiuni de reîmpădurire a zonelor din care exploatează. Se eschivează în spatele unei chestii legislative şi ne spun că doar proprietarii pădurilor pot face reîmpăduriri, împreună cu Romsilva. Le atragem atenţia că Realitatea TV, cu Mihai Tatulici în frunte, nu erau proprietari de păduri când au umplut ţara de voluntari care au plantat sute de mii de copaci peste tot în România. În cele din urmă, ne dau dreptate şi când le sugerăm să înfiinţeze sau să finanţeze un ONG care să se ocupe de treaba asta şi ne spun că oricum aveau în plan o astfel de operaţiune. Iar doamna de la PR şi-a notat urgent ceva în agendă. Măcar asta să rămână.

IMG_0086După mica dispută pe programul lor de CSR (corporate social responsibility) ajungem de fapt la subiectul pentru care s-au pregătit: controalele din luna mai. în urma scandalurilor media. Oamenii spun că nu au nimic de ascuns, că e un subiect artificial, că lucrează în deplină legalitate şi că la ei intră doar lemn cu documente de provenienţă şi cod unic ce poate fi verificat prin „radarul pădurilor” . Le lăudăm sistemul de control şi evidenţă (se văd, aşa cum v-am zis, camere video, scannere şi oameni de pază peste tot), iar ei ne confirmă din nou că nimic nu intră şi nu iese fără documente, programare la descărcare/încărcare şi inventariere. Într-adevăr aşa pare şi nimic nu ar putea aparent explica descoperirea celor de la Ministerul Mediului, care zice (pe surse) că ar fi găsit în depozitele Schweighofer 160.000 de metri cub de lemn fără documente. Îi întrebăm ce părere au de această cifră devenită publică prin media şi nu printr-un raport oficial în urma controlului.

IMG_0078Răspunsul vine oarecum standard: nu sunt cifre oficiale, noi încă nu am primit acest raport care a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, n-am semnat nici un proces verbal de încheiere a controlului. Deci nici nu confirmă, nici nu neagă această cifră totuşi mare. Din nou, ca să vă faceţi o idee, 160.000 de metri cubi de buştean înseamnă aproximativ 530 de hectare de pădure rasă. Dacă se confirma oficial, acolo nu încape loc de greşeală materială sau de vina unui funcţionar mărunt şi se va lăsa cu urmări grave sau cel puţin aşa ar trebui.

În condiţiile astea, îi întrebăm ce ar însemna plecarea Schweighofer din Sebeş şi din România. Încercăm să ne răspundem singuri: 3.000 de locuri de muncă directe (dar la Sebeş ar fi rapid absorbiţi oamenii disponibilizaţi de ceilalţi operatori de pe platforma industrială, permanent în criză de forţă de muncă), o sursă destul de importantă de valută din exporturi şi probabil un scandal cu Austria care nu va sta pasivă în faţa perspectivei ca unul dintre industriaşii ei importanţi să-şi piardă businessul de succes.

IMG_0083Nu vrem să încheiem într-o notă gravă şi întrebăm gazdele noastre ce înseamnă Holzindustrie Schweighofer pentru economia judeţului şi a României. Ne spun cu satisfacţie că „HS este un investitor strategic important pentru România, cu investiții de 778 milioane de euro în perioada 2002-2015. O mare parte din profituri este reinvestită constant în România” şi că “la nivel național, HS a plătit taxe și contribuții sociale totalizând peste 100 milioane de euro în perioada 2011-2014”. Nu sunt bani puţini pentru bugetul unui stat ca România însă îmi aduc aminte de faptul ca 75% din producţia lor merge la export, deci recuperează TVA de la statul român. Am solicitat să ne spună și câţi bani au primit de la stat sub formă de rambursare TVA. Inițial ne-au spus că ne vor trimite și aceste date dar, după câteva zile, ne-au transmis că este complicat să extragă cifrele din evidențe contabile. (C.M; F.M.C)

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. observator

    luni, 21.12.2015 at 20:28

    Pentru cei care trebuie sa vada si sa auda:
    Padurile in Romania au o pondere de 27,3 % din teritoriul tarii ( 6,5 mil.ha.), din care Regia Nationala a Padurilor detine 3,5 mil. ha., iar celelalte forme de proprietate ( persoane fizice, comunitati si alte forme de asociere) detin 3 mil.ha. Intregul volum de masa lemnoasa pe picior este de 1415 mil.m. cubi, din care rasinoasele care reprezinta 2 mil. de ha. detin 560 mil.m.cubi masa lemnoasa.
    Societatea Holzindustrie Sebes, alaturi de celelalte 4 fabrici care mai exista in tara, prelucreaza la aceasta data cca. 6 mil. m. cubi /an, ceea ce insemna cca. 30 000 ha. de padure de conifere exploatate pe an. Asta inseamna ca in 10 ani se taie 300.000 ha, iar pana in 2045 se poate ajunge la 900.000 – 1mil. ha. padure de conifere taiate in Romania. Daca se merge mai departe, in 2085 se poate ajunge la taierea itregii suprafete de padure de conifere a tarii. Daca avem in vedere ca acestei paduri ii trebuie 80 -100 de ani pentru a ajunge la varsta optima de taiere, situatia poate sa ne puna in imposibilitatea de a mai putea exploata padurile de conifere intr-un viitor relativ apropiat si aceasta avand in vedere raportul net nefavorabil intre micile avantaje actuale ( pretul masei lemnoase, numarul mic al salariatilor, partea foarte mica a veniturilor statului din taxe si impozite) si a dezavantajelor care vor apare in timp, cand resursa forestiera cea mai valoroasa se va diminua, cand mediul va fi grav afectat prin taierea padurilor , prin degradarea drumurilor datorita transportului si idustraializarii masei lemnoase. Si asta raportat numai la Holzindustrie Schweighofer Romania, fara a lua in calcul si alte societati ( vezi vecinul de la Sebes) care prelucreaza in acelasi ritm agresiv padurile Romaniei.

  2. Sorin

    luni, 21.12.2015 at 22:57

    Puteti solicita date despre TVA rambursat de la buget la finante. Si nu deloc complicat din datele contabile sainformeze suma inacasata. Sau puteti solicita deconturile de TVA depuse de firma si acolo se constata in fiecare luna suma ce rezulta de rambursat. Deci chestia ca din evidentele contabile nu rezulta….e gargara.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SCHIMBAREA la FAŢĂ: Semnificațiile sărbătorii din 6 august. Ce nu ar fi bine să faci în această zi

Publicat

În 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă, cunoscută popular și ca „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători.

Reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage. Potrivit Bisericii, aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga.

Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

Din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. Apele, fiind de acum tot mai reci, cresc riscul îmbolnăvirilor.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate:

– nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fi certat deoarece aşa vei fi tot anul;

– fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creştere;

– nu se spală în această zi, deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi;

– femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi;

– este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veţi rătăci;

– pentru spor şi sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfinţesc şi se împart în memoria rudelor decedate

Semnificații religioase ale sărbătorii

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți. – Matei 17:1-9.

Sărbătoarea Schimbării la Față datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreste o biserică pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în cadrul unei serii de documente din prima jumătate a secolului al V-lea.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Masca de protecție devine obligatorie în spațiile publice aglomerate din Cluj. Măsura intră în vigoare în 8 august

Publicat

c

Masca de protecţie devine obligatorie în spaţiile publice aglomerate şi în judeţul Cluj, începând din data de 8 august. Măsura a fost luată ca urmare  a unei ședințe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

”CJSU a decis în această seară că, începând cu data de 8 august 2020, ora 00.00, pe întreg teritoriul judeţului Cluj, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie de către toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani, astfel încât să acopere nasul şi gura, la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment organizate în spaţii publice deschise, în zone în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje şi adunări cu caracter religios.

Vezi și HARTA ACTUALIZATĂ: NOI județe unde MASCA de protecție este OBLIGATORIE și în spațiile deschise. LISTA stațiunilor de pe litoral

UAT-urile vor identifica toate spatiile de tip pieţe agroalimentare, pieţe auto, târguri de produse şi de animale, locaţii de tip bazar temporare sau permanente de pe raza UAT-urilor, pe care le vor comunica CJSU până în data de 10.08.2020, în vederea introducerii obligativităţii purtării măştii in aceste zone, după consultarea DSP”, a transmis, miercuri seară, Prefectura Cluj.

UTIL: Reguli de călătorie: 24 de țări din Europa au restricții pentru români. Carantină, la întoarcerea în țară din alte 42 de state

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ZONĂ DE AGREMENT cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv, la Acmariu în comuna Blandiana. Primăria solicită acord de mediu

Publicat

O zonă de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv va fi amenajată în curând pe malul râului Mureș, la Acmariu. Primăria comunei Blandiana a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Alba emiterea acordului de mediu pentru realizarea investiției, care ar urma să se ridice la suma de peste 400.000 de lei.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Dezvoltarea ecoturismului în comuna Blandiana, prin crearea  unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv”, propus a fi amplasat în intravilanul localității Acmariu, comuna Blandiana.

Prin proiect se propune amenajarea unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv. Elementele principale ale zonei de agrement sunt reprezentate de o alee cu circulație mixtă (pietonal+auto), care asigură accesul pe parcelă și de-a lungul căreia sunt amplasate buzunare amenajate pentru parcare (3 locuri + 1 loc pentru persoane cu dizabilități), toalete ecologice (2 + 1 pentru persoane cu dizabilități), locuri de picnic (3 locuri).

De asemenea, din această alee se face accesul spre zona de ponton și loc de pescuit de pe malul apei. Aleea se ramifică înspre râul Mureș pentru a asigura lansarea ambarcațiunilor la apă.

Potrivit memoriului de prezentare, pontonul va fi alcătuit dintr-un pod cu alunecare mobil și o platformă de agrement. Podul cu alunecare mobil are un capăt reglabil-prevăzut cu plăcuțe metalice de alunecare și un capăt prevăzut cu balamale. Structura podului este din oțel și finisajul din deck de lemn impregnat sub presiune, iar dimensiunea în plan este de 1,20 x 6,00 m. Podul va fi ancorat la mal cu ajutorul unui suport de pod prefabricat din beton, încastrat în mal.

Platforma de agrement de 6,00 x 6,10 m cu suprastructură din beton flotant și finisaj din deck de lemn impregnat sub presiune. Ancorarea se va realiza cu ajutorul unui kit de ancorare format din lesturi de beton grele, pentru adâncimi mai mici de 4,0 m și lanțuri. Lesturile din beton vor fi așezate în albia râului Mureș;

Terenul pe care se dorește realizarea invesției este liber de construcții și situat în intravilanul localității Acmariu, pe malul drept al Mureșului, accesul făcându-se prin intermediul DJ 107A, drum ce reprezintă legătura rutieră principală cu municipiul Alba Iulia, cu drumul național DN1 și cu viitoarea Autostradă A10.

Terenul are o formă neregulată, alungită pe direcția est-vest, fiind dispus adiacent râului Mureș. Parcela este lipsită de construcții, în prezent nefiind dată în folosință.

Terenul nu se învecinează cu zona vetrei satului Acmariu sau alte areale cu funcțiunea de locuire sau alte funcțiuni.

Devizul general privind cheltuielile necesare realizării investiției are un total general de 405.685,34 lei, din care 179.852,05 lei reprezintă valoarea construcțiilor + montaj. Valorile sunt exprimate fără TVA.

Ca orizont temporal, se estimează un grafic pentru execuția lucrărilor de 6 luni, după realizarea etapei de achiziție lucrări.

Comuna Blandiana face parte din Asociația FLAG din Bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia, asociație care are elaborată o Strategie de dezvoltare locală a teritoriului FLAG din bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia. În prezent, administrația locală nu are nici un fel de infrastructură sau amenajare care să faciliteze exploatarea potențialului economic și turistic al râului Mureș.

  • „Având în vedere tendințele globale de încurajare a micilor întreprinzători și a activităților agricole și piscicole de dimensiuni mici și medii, administrația Blandiana își dorește să ofere această posibilitate de a accesa râul Mureș, însă nu numai pentru activități legate de piscicultură, ci și pentru activități din sectorul turistic. De aceea, un debarcader ar îmbunătăți condițiile în care să rezide temporar atât cei care practică pescuitul și alte activități conexe, dar de asemenea, ar atrage și un sector nou de utilizatori și anume persoanele care vor să petreacă timpul liber în apropierea unei oglinzi de apă”, se mai precizează în memoriul de prezentare.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Banca Națională a decis reducerea dobânzii cheie la 1,5% pe an. Măsura va genera reducerea dobânzilor la bănci

Publicat

pensii bani

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, informează banca centrală.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.

„Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în şedinţa de astăzi, 5 august 2020, a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august; reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit; continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară”, se arată într-un comunicat al BNR transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută Âą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR arată că economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus.

În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, precizează sursa citată.

În plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

În context, comunicatul aminteşte că rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58%, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului.

Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă – uşor mai pronunţată decât cea prognozată – atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II şi inferioară previziunilor, la 3,7% în luna iunie de la 3,86% în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ.

Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus”, explică sursa citată.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4%, de la 4,3% în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3%.

Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea.

Potrivit BNR, cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei – care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deşi sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Revenirea serviciilor prestate populaţiei a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producţiei industriale şi cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deşi au urcat vizibil faţă de aprilie, în timp ce investiţiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În acelaşi timp, creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor, subliniază sursa.

„Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde de lei.

La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent”, se mai menţionează în comunicat.

Totodată, cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând în iulie chiar o tendinţă uşoară de scădere, în sincron cu mişcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, arată Banca Naţională în comunicatul de miercuri.

Creşterea creditului acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil decelerarea în iunie – ajungând la 4,1%, de la 4,5% în mai – exclusiv pe seama componentei în lei, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8% reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

În şedinţa de miercuri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv şi ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

„Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei.

Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus – care s-a reintensificat recent -, şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei.

În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, precizează BNR.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate