Reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu intră, luni, în dezbatere la Senat. Care vor fi modificările

Proiectul de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, intră luni în dezbatere la Comisiile juridică şi de muncă ale Senatului , pentru raport,  potrivit ordinii de zi ale celor două comisii publicate pe site-ul instituţiei.

Proiectul de lege al Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Modificările propuse de Guvern vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.

Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă

„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Cum se pierde peste un miliard de euro. De ce se joacă România cu eliminarea pensiilor speciale

Termenul de adoptare tacită în Senat se împlineşte pe 31 martie.

Proiectul vizează reducerea de la 80% la 65% a nivelului pensiei, raportat la baza de calcul, pentru toate categoriile de pensii de serviciu, cu excepţia judecătorilor şi procurorilor.

Preşedintele Klaus Iohannis declara joi că proiectul de lege referitor la pensii trebuie să vizeze un sistem de pensii corect, echitabil şi sustenabil.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, consideră că România nu pierde niciun euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar legea privind reforma pensiilor speciale trebuie să fie făcută ţinând cont de realităţile din acest moment.

Câte persoane beneficiază de pensii de serviciu

Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 9.680 de persoane au beneficiat de pensii de serviciu în ianuarie 2023, cu 270 mai puţini decât luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

Ministerul Finanţelor menţionează că în anul 2023 pentru plata drepturilor de pensii care fac obiectul acestui proiect de lege sunt prevăzute in bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale circa 1,4 miliarde lei, iar pentru sectorul apărare, ordine publică şi securitate naţională circa 11,1 miliarde lei.

Ce prevede proiectul de lege aprobat de guvern

Ajustare prin reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale și indemnizațiile plătite în baza unor legi speciale. E vorba despre cele 6 categorii de legi. Două sunt în domeniul Justiției. Și mai sunt navigatorii, angajații Curții de Conturi, diplomații și, bineînțeles, pensiile militare.

• se va ajusta procentul de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepție făcând magistrații care au protecția deciziilor Curții Constituționale a Românie. Dar și aici va fi nevoie de o vechime necesară strict în magistratură.
• toate pensiile vor fi recalculate. După adoptarea, publicarea și scurgerea celor 6 luni necesare recalculării, nicio pensie nu va mai depăși venitul în calcul.
• la baza de calcul a veniturilor nu se vor mai lua în calcul drepturile care nu sunt permanente, cum ar fi primele acordate în ultimele 6 luni sau veniturile salariale câștigate și plătite doar în ultima lună.
• vechimea minimă – o altă prevedere din jalonul PNRR – s-a egalat cu cea din sistemul public. Dau exemplu auditorii Curții de Conturi, care aveau posibilitatea, după vechimi cuprinse între 4 și 14 ani, să beneficieze de același drept. Vor avea nevoie de minim 15 ani. La fel, diplomații și funcționarii parlamentari

Ce se întâmplă cu pensiile magistraților

La magistrați nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci ultimele 12 luni. Și de la 6 și 12 luni, pentru sistemul militar (cu alte cuvinte, pentru polițiști și militari se va considera bază de calcul media pe 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate a veniturilor brute din salariu/soldă).

În continuare, viitorii pensionari își vor putea alege anii în care au câștigat cel mai bine și vor putea obține pensie calculată pe baza acelor ani.

Pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate (acum, magistrații își trec vechime inclusiv perioade în care au fost consilieri juridici -n.red.). În primă fază va fi minim 20 de ani vechimea în magistratură, cu 5 ani asimilați.

Apoi, an de an, va crește vechimea necesară și se va diminua perioada asimilată. (până când doar magistrații care au minim 25 de ani de vechime în funcții de profil se pot pensiona la cerere, urmând să primească o pensie de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate).