Regionalizarea României: Mai multe organizații patronale cer restrângerea numărului de județe la 15. Ce s-ar întâmpla cu Alba

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri au cerut, miercuri, autorităților, reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic.

Este vorba despre reducerea numărului de orașe și de comune, iar județele ar urma să rămână în număr de 15. 

Potrivit CCIR, economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, scrie G4Media.

Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:

– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15

– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori

– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori

– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Actuala împărțire a teritoriului datează din 1968. Organizarea pe regiuni nu este posibilă, din cauză că termenul de județ este precizat în Constituție, însă se poate regândi mărimea acestor județe.

Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat, mai scrie G4Media.

Discuția inițiată de Camera de Comerț datează de anul trecut, din vară. Atunci, CCI considera drept prioritară reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de judeţe la 15, precum şi redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori.

Ce s-ar întâmpla cu Alba, în urma regionalizării

„Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov.

Dacă o asemenea organizare ar fi pusă în practică, noul județ Alba Iulia ar include și Sibiul și Hunedoara, așa cum se întâmplă și în cazul Curții de Apel Alba Iulia, care acoperă 3 județe.

Ultimul recensământ arată că oricum numeroase localități din județ ar trebui să-și retrogradeze statutul administrativ în urma rezultatelor înregistrate oficial la recensământul din 2022.

Astfel, peste 10 comune, două orașe orașe și două municipiu ar trebui să-și retrogradeze statului administrativ, iar alte trei comune ar trebui să fie promovate la statutul de oraș.

Retrogradarea atrage după sine scăderea numărului de consilieri locali, diminuarea salariilor angajaților din primării, precum și reducerea taxelor și impozitelor locale.

Harta administrativă a județului Alba s-ar putea schimba după Recensământ. Mai multe municipii și orașe pot fi retrogradate. LISTA

Cinci comune din Alba au o populație sub 500 de locuitori.

Dacă s-ar aplica regionalizarea în forma propusă de CCI, rezultatul ar însemna o reducere drastică a numărului de UAT-uri.

De ce este reorganizarea administrativă un subiect tabu

Dispariția unui mare număr de primari și a unor posturi în administrație, nu este pe placul partidelor politice, în special pe placul celor mari, respectiv PSD și PNL.

Un asemenea proiect ar avea șanse minime să treacă de Coaliția de Guvernare, pentru că aceste partide ar pierde influență locală și posturi în administrație pentru anturajul de partid.

Majoritatea administrațiilor locale, mai ales cele mici, sunt adevărate dinastii locale, cu rude în punctele cheie și cu angajări pe criterii politice.

Astfel, cea mai mare opoziție pentru un asemenea proiect este de așteptat să vină de la organizațiile politice locale, care vor deveni mai slabe și mai puțin influente.

Acestui demers al Camerei Naționale, al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.