Restricţii pentru furnizorii de formare profesională. De anul viitor, nu vor mai putea organiza cursuri pentru absolvenţi de studii superioare

Cursurile pentru adulții cu studii superioare nu vor mai putea fi organizate, începând cu data de 1 ianuarie 2016, de către furnizorii de formare profesională. Reprezentanții formatorilor susțin că modificările legislative sunt nejustificate, iar prin acestea cursurile vor fi lăsate doar în sarcina universităților. Schimbarea legislativă afectează toţi formatorii autorizaţi care organizează cursuri de nivel 5 şi 6 de calificare, aceștia urmând să rămână fără activitate. Printre ei se numără instituţii publice, asociaţii sau fundaţii.

De la 1 ianuarie 2016, furnizorii de formare profesională nu vor mai putea să organizeze cursuri pentru adulţi pentru nivelurile 5 şi 6 de calificare, se arată într-o plângere prealabilă depusă la Guvern de către Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România (APFFPR). Demersul acestora, în care se face referire la Hotărârea Guvernului nr. 481/2015 şi la Hotărârea Guvernului nr. 567/2015, este susţinut de Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii (UNELM) şi Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Semnatarii plângerii susţin că, prin intermediul anexei la HG nr. 567/2015, a fost eliminată în mod nejustificat posibilitatea furnizorilor de a mai organiza cursuri de formare profesională pentru practicarea ocupaţiilor ce necesită o calificare de nivel 5 sau 6, măsura fiind în contradicţie cu actul normativ de bază – Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor.

Excluderea furnizorilor de programe de formare profesională a adulţilor de pe piaţa cursurilor de nivel 5 şi 6 de calificare ar avea, potrivit sursei citate, următoarele efecte:intrarea în insolvenţă a acestor furnizori; creşterea numărului de şomeri;pierderea finanţărilor europene;imposibilitatea atingerii obiectivului de creştere a participării adulţilor la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii de la 2% în 2013 la 10% în 2020 (obiectiv asumat de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020);un blocaj pe piaţa formării profesionale a adulţilor.

Un alt efect al excluderii formatorilor de pe piaţa cursurilor de formare pentru adulţii cu studii superioare, ar fi faptul că nici agenţiile teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de muncă (o instituţie de stat) nu vor mai putea să ţină cursuri de nivel 5 şi 6.

„Când au refuzat aceste autorizări de cursuri, oamenii nu s-au gândit la consecinţe. Trebuie să se gândească că agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă sunt formatori în proiecte europene. Ele nu se mai autorizează, nu sunt universităţi. (…) Aceste universităţi au în spatele lor nişte fundaţii, fundaţii care au accesat nişte fonduri de multe milioane de euro şi cărora nu le mai asigură sustenabilitatea. (…) Nu le pot autoriza pentru că aceste fundaţii nu sunt instituţii de învăţământ superior, sunt furnizori de formare”, a transmis Corneliu Benţe, preşedintele Uniunii Naţionale a Experţilor în Legislaţia Muncii (UNELM).

Formarea profesională a adulţilor include atât formarea profesională iniţială, cât şi formarea profesională continuă.

„Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ”, se precizează în OG nr. 129/2000.

Prin formarea iniţială este asigurată pregătirea pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare încadrării în muncă. Totodată, prin formarea continuă, care se face după formarea iniţială, se asigură dezvoltarea competenţelor profesionale dobândite deja sau dobândirea de competenţe noi.

Adulţii pot fi formaţi profesional de către persoane fizice sau persoane juridice, indiferent că sunt de drept public sau privat şi indiferent ce formă juridică de organizare au. Acestea pot fi stabilite atât în România, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau statele din Spaţiul Economic European.

sursa: avocatnet.ro