România, în top țări europene cu cea mai mare scădere a producției industriale. Situația din statele UE

România se află în top țări europene cu cea mai mare scădere a producției industriale, în ianuarie. În clasament se mai află Irlanda, Estonia și Bulgaria. În schimb, producția industrială a crescut în Slovenia, Grecia sau Danemarca.

Producţia industrială a scăzut cu 5,7% în UE şi cu 6,7% în zona euro în ianuarie. Datele sunt comparative cu perioada similară din 2023, potrivit Eurostat.

Situația în statele membre UE

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ declin în ianuarie 2024 (comparativ cu ianuarie 2023) a fost în

• Irlanda (minus 34,1%)
• Estonia (minus 8,6%)
• Bulgaria (minus 7,6%)
• Malta (minus 5,6%)
• Germania (minus 5,4%)
• Letonia (minus 5%)
• Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu minus 4,2%)
• Luxemburg şi România (ambele cu minus 4%).

Cea mai importantă creştere a fost în Slovenia (12,2%), Grecia (10,5%) şi Danemarca (5,3%).

În ianuarie, comparativ cu decembrie 2023, cel mai mare declin s-a înregistrat în

• Irlanda (minus 29%)
• Malta (minus 9,45%)
• Estonia (minus 6,6%)

România a raportat un declin de 3,4% în ianuarie, după un avans de 1,6% în decembrie.

Cel mai semnificativ avans în Polonia (13,3%), Slovenia (10,6%) şi Lituania (7,2%).

Scăderea producției industriale. Cauze

Scăderea producţiei industriale în UE (ianuarie 2024/ianuarie 2023) a fost determinată în special de un declin

• de 10,1% al producţiei bunuri de capital
• de 8,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată
• de 3,3% al producţiei de bunuri intermediare
• de 1,3% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată.

Producţia de energie a crescut cu 0,6%.

În ianuarie 2024, comparativ cu decembrie 2023, producţia industrială a scăzut cu 2,1% în UE şi cu 3,2% în zona euro. În decembrie, a fost un avans de 1,6% în UE şi în zona euro.

Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de

• 12,8% al producţiei bunuri de capital
• 0,5% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată
• 0,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată.

A crescut cu 2,9% producţia de bunuri intermediare şi cu 0,6% producţia de energie.

Datele INS

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că  în România producţia industrială (ca serie brută), în ianuarie:

• s-a redus cu 4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut
• a crescut în ianuarie cu 1,1% faţă de luna precedentă

Producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, ca efect al scăderilor înregistrate de

• industria extractivă (-7,5%)
• industria prelucrătoare (-4%)
• producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mică cu 3,9%, din cauza

• scăderilor industriei extractive (-7,4%)
• industriei prelucrătoare (-4%)
• producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).

Faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie, datorită

• avansului industriei prelucrătoare (+2,1%)
• producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,9%).

În schimb, industria extractivă a scăzut cu 10,3%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 3,4%.

Este urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,5%), industria extractivă (-2,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,3%).