Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

România şi Bulgaria, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, în clasamentul din domeniul inovării


Publicat

inovare

România şi Bulgaria s-au clasat pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019, a anunţat luni Comisia Europeană (CE).

Din 2011 până în prezent, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8%, 25 de ţări ale UE sporindu-şi performanţele în acest domeniu. Cele mai bune performanţe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Estonia şi Olanda, în timp ce România şi Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanţelor în acest domeniu.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti. Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda. Marea Britanie şi Luxemburg şi-au pierdut statutul de “lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor ţări din categoria “inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima data, din grupul “inovatorilor puternici”. Singurele state membre UE incluse în categoria “inovatori modeşti” sunt România şi Bulgaria.

La nivel mondial, UE a depăşit Statele Unite. Superioritatea performanţelor UE faţă de Brazilia, India, Rusia şi Africa de Sud rămâne considerabilă. Cu toate acestea, China vine din urmă, cu o viteza de trei ori mai mare decât cea cu care cresc performanţele blocului comunitar. UE a pierdut teren în comparaţie cu Japonia şi Coreea de Sud.

Europa trebuie să îşi aprofundeze capacitatea de inovare pentru a face faţă concurenţei pe pieţele mondiale şi pentru a menţine şi a îmbunătăţi modul de viaţă european, astfel cum s-a solicitat, de curând, în cadrul Consiliului European, în iunie 2018 şi în martie 2019. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker a stabilit noi ţinte atât pentru UE, cât şi pentru statele sale membre şi regiunile sale şi a propus programul Orizont Europa, cel mai ambiţios program de cercetare şi inovare de până acum. Acest lucru îi va permite UE să rămână în avangarda cercetării şi inovării la scară mondială.

Tabloul de bord european privind inovarea şi Tabloul de bord regional privind inovarea pentru anul 2019, publicate luni de Comisie, arată că performanţele UE în materie de inovare s-au îmbunătăţit în mod constant timp de patru ani la rând. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depăşeşte pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continua să piardă teren în faţa Japoniei şi a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă. Datele completează, în cadrul semestrului european, recomandările specifice fiecărei ţări publicate recent de Comisie, în care este evidenţiat rolul cercetării şi al inovării şi sunt cuprinse recomandări pentru îmbunătăţirea creşterii productivităţii şi a competitivităţii.

“Tablourile de bord privind inovarea realizate de Comisie ajută statele membre, regiunile şi UE în ansamblul său să identifice domeniile în care sunt necesare reforme ale politicilor pentru a impulsiona poziţia de lider a Europei în materie de inovare”, a afirmat Elzbieta Bienkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a adăugat: “Inovarea aduce locuri de muncă şi creştere economică. Constat cu satisfacţie că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât şi statele sale membre trebuie să continue să investească şi să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere”.

“Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării şi al dezvoltării durabile. Startup-urile şi întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte şi în ţări cu economii mai puţin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puţin dezvoltate”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

În anumite domenii specifice de inovare, ţările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane şi mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franţa – finanţare şi sprijin; Germania – investiţii ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impactul asupra ocupării forţei de muncă şi asupra vânzărilor.

Tabloul de bord regional privind inovarea oferă o evaluare comparativă a performanţelor sistemelor de inovare în 238 de regiuni din 23 de state membre ale UE, în timp ce Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg şi Malta sunt incluse la nivel de ţară. În plus, Tabloul de bord regional privind inovarea acoperă şi unele regiuni din Norvegia, Serbia şi Elveţia.

Regiunile cele mai inovatoare din UE sunt Helsinki-Uusimaa, Finlanda, urmată de Stockholm, Suedia şi Hovedstaden, Danemarca. Pentru 159 regiuni, performanţa a crescut în perioada de observaţie de noua ani. Tabloul de bord regional privind inovarea publicat în acest an demonstrează o convergenţă puternica în privinţa performanţelor regionale, diferenţele de performanţă între regiuni fiind în scădere.

sursă: Romania24.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

FOTO: Parcul Veza din Blaj a fost modernizat. Lucrările de 4,1 milioane lei sunt finalizate. Când va fi deschis publicului

Publicat

Lucrările de amenajare a Parcului Veza din Blaj au fost finalizate, iar locația va fi deschisă după 15 noiembrie, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Investiția a fost de 41,1 milioane lei, din fonduri europene.

Amenajarea Parcului Veza a vizat reconversia și refuncționalizarea terenurilor din zonă, prin modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în cartierul Veza.

Întreaga zonă a fost reamenajată într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg, cele mai importante obiective fiind: fântâna arteziană, alei pietonale, skatepark, dotarea cu mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, sistem de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare, grupuri sanitare, precizează primarul.

Parcul Veza este o lucrare de investiție importantă, care mărește suprafața spațiului verde al municipiului Blaj și care face parte dintr-un complex de proiecte, un adevărat puzzle investițional, ce vor face ca baza sportivă și zona de la Veza să devină una dintre cele mai moderne din Transilvania, potrivit sursei citate.

Obiectivul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 – Axa prioritară 5, proiectul fiind în valoare de 4.175.741, 56 lei, cu denumirea „ Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF.nr.77.100 – Parc Veza Blaj”.

Lucrările de amenajare a Parcului Veza au fost încheiate în această săptămână. Urmează recepția recepției lucrărilor și apoi deschiderea parcului pentru public, care se va produce după data de 15 noiembrie.

”În zona Parcului Veza urmează reabilitarea și modernizarea stadionului CIL, prin lucrări care au în vedere regazonarea suprafeței de joc, montarea unei instalații automatizate pentru irigare și amenajarea unei tribune, lucrare estimată a fi finalizată în anul 2021, construirea Sălii Polivalente, a cărei finalizare este estimată la finalul anului 2021, a hotelului pentru sportivi, proiect aflat în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, cu finalizare pentru anul 2023 și amenajarea falezei râului Târnava Mare pentru accesul pietonal, zonă de promenadă și piste de biciclete, proiect estimat a fi finanțat până în anul 2024.

Sunt proiecte îndrăznețe, perfect realizabile, care continuă politica de investiții durabile, astfel încât să ne apropiem și mai mult de orașul european pe care ni-l dorim cu toții!”, menționează primarul Blajului.

sursă foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru telefonie fixă scad cu 30% de la 1 noiembrie 2020. Toți operatorii sunt obligați să aplice noua reglementare

Publicat

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă sunt obligați să aplice un tarif maxim de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

„Începând cu data de 1 noiembrie 2020 intră în vigoare reducerea cu 30% a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe impusă de ANCOM, noul tarif maxim fiind plafonat la 0,098 eurocenţi/minut.

Măsura de reglementare a Autorităţii se aplică acordurilor de interconectare cu operatorii de telefonie fixă cu putere semnificativă de piaţă, urmând să fie reflectată în preţul plătit de utilizatorii finali în funcţie de politicile comerciale ale fiecărui operator”, precizează ANCOM pe siteul instituției.

Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Până la 1 noiembrie 2020, tariful a fost plafonat la 0,14 eurocenţi/minut

Începând cu data de 1 aprilie 2014, tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenţi/minut pe baza unui model de calculaţie a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.

Potrivit sursei citate, reglementarea Autorităţii privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene (CE), OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor la puncte fixe

Din 1 noiembrie 2020, operatorii de telefonie fixă desemnați de ANCOM ca având putere semnificativă de piață vor putea aplica un tarif de maxim 0,098 eurocenți/minut în cazul apelurilor naționale, apelurilor inițiate din Spațiul Economic European (SEE), precum și în cazul apelurilor inițiate din rețele din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Lista operatorilor de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată aici, iar deciziile de reglementare emise de ANCOM sunt accesibile aici.
În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene, până cel târziu la 31 decembrie 2020. În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Determinarea noului tarif

Tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenți/minut pe baza unui model de calculație a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.
Scăderea tarifului până la 0,098 eurocenți/minut adoptată de ANCOM a fost determinată în urma actualizării mai multor parametri ai modelului de calculaţie a costurilor utilizat anterior, precum și a costului capitalului.

Cadrul de reglementare

Reglementarea ANCOM privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene, OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În urma validării, măsura poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au

Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Locuri de parcare speciale în zona grădinițelor și școlilor pentru aducerea preșcolarilor și elevilor. PROIECT

Publicat

Parlamentarii propun amenajarea și semnalizarea unor spații speciale, în zona grădinițelor și a școlilor, destinate îmbarcării sau debarcării preșcolarilor și elevilor. O propunere legislativă înregistrată recent la Senat mai prevede, de asemenea, adaptarea, rezervarea și semnalizarea a cel puțin două locuri de parcare în zona clădirilor publice, pentru parcarea gratuită a femeilor gravide și a mașinilor care transportă copii în vârstă de până la 2 ani.

Propunerea legislativă pentru completarea art.53 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 26 octombrie.

Potrivit inițiatorilor, deputații PNL Robert Sighiartău și Dumitru Mihalescul, creșterea substanțială constantă a parcului auto la nivel național a generat o problemă reală în ceea ce privește asigurarea numărului de locuri de parcare, precum și condițiile în care se efectuează oprirea și staționarea vehiculelor pe spațiul carosabil.

„Fără o reglementare adecvată, copiii, preșcolarii și școlarii sunt supuși unor riscuri uriașe în ceea ce privește  siguranța circulație în interiorul parcărilor, pe trotuare, chiar și la traversarea drumurilor prin locurile special marcate. Mai mult decat atât, parcarea, de cele mai multe ori neregulamentară a vehiculelor în proximitatea intrării în unitățile școlare și grădinițe generează nu numai ambuteiaje și disconfort, ci pune în pericol venirea și plecarea de la școală a elevilor și preșcolarilor”, explică parlamentarii, în expunerea de motive, citată de Alba24.ro.

Astfel, se propun mai multe măsuri pentru siguranța copiilor.

„În primul rând, propunem completarea art. 53 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului astfel încât, pe o relație de similitudine cu principiile accesibilității prevăzute în Legea nr.448/2006, în spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin marcaje distinctive cel puțin 5% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a femeilor gravide sau a vehiculelor care transportă copii în vârsta de până la 2 ani.

De asemenea, pentru a crește siguranța transportului elevilor la școală și grădiniță, instituim obligația administratorului drumului public care trebuie să stabilească, împreună cu autoritățile administrației publice locale și cu avizul poliției rutiere, spațiile special amenajate și semnalizate, pe toate laturile de acces ale unităților de învățământ, pentru îmbarcarea sau debarcarea preșcolarilor și școlarilor.

Astfel, în intervalul orar 07:00 – 20:00, în spațiile special amenajate și semnalizate de administratorul drumului public vor avea voie să staționeze, pe o durată de cel mult 20 de minute, autovehiculele care servesc la îmbarcarea sau debarcarea preșcolarilor și școlarilor, fie că sunt vehicule personale (părinți), fie că sunt autospeciale de transport a școlarilor, ale unităților after school sau microbuze ale administrațiilor publice private destinate transportului școlarilor”, se mai precizează în documentul citat.

sursa: senat.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate