Eveniment
Sâmbăta Mare: ultimele pregătiri pentru sărbătoarea de Paște. Semnificații religioase, tradiții și superstiții
Sâmbăta Mare este ultima zi a celui mai lung post, Postul Paștelui. Acum se fac ultimele pregătiri pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Seara, credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbă și ”a lua lumină”.
Sfânta și Marea Sâmbătă – semnificații religioase
În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea Mântuitorului și pogorârea Sa la iad.
Sâmbăta Mare este o taină, pentru că deși sâmbăta înseamnă odihnă, ea este totuși o lucrare. Apostolul Petru spune că S-a pogorât la iad și „a propovăduit și duhurilor ținute în închisoare” (I Petru 3: 19), potrivit crestinortodox.ro.
Taina Sâmbetei celei Mari este redată în Sinaxarul acestei zile astfel: „În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe tron împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost, toate umplându-le, Acela ce ești necuprins Hristoase, Dumnezeule!”.
Fiul lui Dumnezeu care s-a facut Om pentru mântuirea noastră, nu s-a despărțit de trupul Său din mormânt și nici de sufletul Său coborât la iad.
Trupul Său fiind unit cu dumnezeirea Sa, trecere printr-o schimbare desăvârșită de înduhovnicire. Din acest motiv, trupul Mântuitorului nu intră în descompunere și poate trece cu el prin ușile încuiate, după Învierea Sa.
Sâmbăta Mare: ultimele pregătiri înainte de sărbătoarea Învierii
Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură.
Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.
Seara, gospodinele pregătesc coşul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere, în care pun, de regulă, o lumânare, ouă roşii, pască şi cozonac, peste care aştern cel mai frumos ştergar din casă.
Înainte de miezul nopţii, lumea porneşte către biserică, unde credincioşii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir şi aprind şi acolo lumânări, pentru a vesti şi celor de dincolo Învierea Mântuitorului.
Primenirea hainelor
În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paşti şi fac ultimele retuşuri prin casă.
Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, căci, la fel ca apa, haina are un rol purificator.
Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti.
Seara, gospodinele pregătesc coşul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roşii, pască şi cozonac. În unele zone se mai pun şi o bucată de slănină, şuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnaţi şi o coptură în formă de miel.
Peste toate acestea se aşterne cel mai frumos ştergar din casă.
Superstiții în noaptea de Înviere
- În noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului, şi acum este moment prielnic pentru vrăji şi farmece
- Cine se va naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii
- Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor
- Nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară
- Se crede că în cele trei zile de Paşte ard, în cer, nevăzute, trei candele mari.
Ziua de Paști
În ziua de Paşti, gospodinele schimbă ştergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi.
Copiii se trezesc dis-de-dimineaţă şi pornesc prin vecini, pentru a vesti Învierea Domnului, primind în dar ouă roşii şi bănuţi.
Mai întâi merg băieţii şi apoi fetiţele, pentru că, după credinţa populară, este bine ca în ziua de Paşti să-ţi intre în casă mai întâi un băiat, ca să ai spor şi bogăţie.
surse: agerpres.ro, crestinortodox.ro
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News