Schimbări în planificarea concediilor și revizuirea sporului pentru munca de noapte. Proiect de modificare a Codului Muncii

Schimbări în planificarea concediilor și revizuirea sporului pentru munca de noapte. Trei parlamentari de Alba au inițiat recent o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii.

Proiectul vizează, printre altele, schimbarea modului în care este stabilit programul de lucru al angajaților, introducerea unui nou mecanism pentru planificarea concediului de odihnă și revizuirea sporului pentru munca de noapte. 

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii a fost înregistrată pe 22 septembrie la Senat.

„Prezenta iniţiativă legislativă vine în întâmpinarea angajaţilor şi angajatorilor din România pentru a întări colaborarea şi a oferi o serie de drepturi părţilor în negocierea şi respectarea contractelor de muncă”, au transmis inițiatorii proiectului, deputatul PNL Florin Roman, senatorul PNL Claudiu Răcuci și deputatul PSD Voicu Vușcan.

Schimbarea modului în care este stabilit programul de lucru al angajaților

Propunerea legislativă prevede modernizarea modului în care este stabilit programul de lucru, prin eliminarea prevederii care îl atribuie exclusiv angajatorului şi prin mutarea acestei decizii în sfera negocierii colective.

„Acest demers are la bază un argument fundamental de echitate socială şi economică, oferind salariaţilor o mai mare autonomie şi control asupra echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală. Din perspectivă economică, o forţă de muncă mai flexibilă este, în mod demonstrabil, mai productivă şi mai puţin predispusă la absenteism sau la epuizare profesională. Reducerea fluctuaţiei de personal, un beneficiu direct al unui mediu de lucru mai satisfăcător, contribuie la stabilizarea pieţei muncii şi la reducerea costurilor de recrutare şi instruire pentm angajatori”, susțin parlamentarii.

Potrivit proiectului, „modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit, prin negocierea dintre angajator şi angajat sau/şi sindicat sau reprezentanţii angajaţilor”.

Schimbări la planificarea concediului de odihnă

A doua măsură propusă abordează planificarea concediului de odihnă, printr-un mecanism care ar impune o programare de comun acord la începutul fiecărui an, cu o minimă suprapunere a concediilor de odihnă (rămâne la latitudinea fiecărui angajator să stabilească un procent).

„Acest cadru juridic are menirea de a oferi angajaţilor o predictibilitate esenţială pentru a se bucua de dreptul la odihnă într-un mod eficient, pemiţându-le să-şi organizeze viaţa personală cu responsabilitate. Din perspectiva angajatorilor, o astfel de abordare elimină riscurile operaţionale generate de cererile de concediu ad-hoc şi asigură continuitatea activităţii companiei, facilitând o planificare strategică a resurselor umane pe parcusul întregului an”, explică inițiatorii proiectului.

Astfel, potrivit proiectului, efectuarea concediului de odihnă se va realiza în baza unei programări colective sau individuale stabilite prin negocierea dintre angajator şi angajat/angajaţi sau după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale, astfel în cât să nu fie pusă în pericol continuitatea producţiei.

Programarea se va putea face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul umător şi se va putea modifica, la nevoie, cu acordul părţilor în timpul anului.

Revizuirea sporului pentru munca de noapte

O altă măsură prevede revizuirea sporului pentru munca de noapte.

„Angajatul este cel care trebuie să decid dacă alege să beneficieze de plata unui spor financiar de 25% din salariul de bază, sau de a i se reduce programul de lucru.

Decizia este motivată de impactul negativ pe care munca de noapte îl are asupra sănătăţii fizice şi mentale a salariaţilor. Nu poate angajatorul să impună un singur tip de beneficii. În multe state europene, compensaţia fmanciară directă este norma, recunoscând în mod concret riscurile la care se supun aceşti angajaţi. Prin unifomizarea modalităţii de compensare, cadrul legal devine mai clar şi mai transparent, iar angajaţii primesc o compensaţie justă şi echitabilă pentru efortul şi riscul asumat”, transmit parlamentarii, în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului, salariaţii de noapte vor putea opta între două tipuri de beneficii:

• fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la
  scăderea salariului de bază;
• fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Sindicatele, rol activ în definirea normelor de lucru

O altă propunere prevăzută în proiect se referă la consolidarea rolului sindicatelor în stabilirea Regulamentului intern.

„Trecerea de la o simplă <consultare> la o <negociere> reală a Regulamentului intern conferă sindicatelor un rol activ în definirea normelor de lucru, transformând acest document dintr-un act unilateral al angajatorului într-un acord agreat de ambele părţi. Această schimbare fundamentală consolidează parteneriatul social, reduce riscul de litigii şi asigură că regulile interne sunt percepute ca fiind echitabile şi legitime de către angajaţi”, explică parlamentarii.