Magistrații, angajații din armată, poliție și servicii secrete vor rămâne fără locuințe de serviciu după eliberarea din funcție

Foștii magistrați, militari, polițiști și angajați din servicii nu vor mai putea locui în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberarea din funcție. Un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției, pus în dezbatere publică la mijlocul lunii decembrie, prevede că judecătorii, procurorii, militarii, polițiștii, polițiștii de penitenciare și angajații din serviciile secrete nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție sau se pensionează.

Proiectul de lege urmează să fie adoptat de Guvern și apoi supus votului în Parlament pentru a intra în vigoare. Documentul poate fi citit AICI

Potrivit noii propuneri legislative, contractele de închiriere pentru locuințele de serviciu vor înceta automat la data eliberării din funcție sau a pensionării titularului.

Aceeași regulă va fi extinsă inclusiv asupra soțului/soției și urmașilor, chiar dacă ei se aflau în locuință în momentul intrării în vigoare a legii. În astfel de cazuri, titularii și beneficiarii trebuie să elibereze imobilele în termen de trei luni de la data aplicării noii legi.

Ce prevede proiectul și cum se schimbă legislația actuală

Documentul oficial pus în dezbatere prevede modificări la mai multe acte normative din domeniul:

• sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională,
• statutului personalului auxiliar din instanțe și parchete,
• statutului polițiștilor de penitenciare,
• statutului judecătorilor și procurorilor.

În prezent, legislația permite în anumite situații ca pensionarii sau urmașii să își păstreze dreptul de folosință asupra locuințelor de serviciu dacă veniturile nu le permit achiziționarea imobilului sau dacă contractul a fost încheiat înainte de o anumită dată. Proiectul elimină această prevedere, stabilind clar încetarea dreptului de folosință la ieșirea din funcție sau la pensionare, indiferent de data încheierii contractului.

Câte locuințe de serviciu sunt ocupate acum și cine sunt chiriașii

Datele centralizate în expunerea de motive arată situația actuală a fondului de locuințe de serviciu în instituțiile publice:

• Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe, dintre care 53 ocupate de pensionari;
• Ministerul Public: 23 locuințe, cu 7 ocupate de procurori pensionari;
• Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari/urmași;
• Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari/urmași;
• Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari;
• Serviciul Român de Informații (SRI): 33 locuințe (nu se precizează situația exactă a ocupării);
• Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 8 locuințe, dintre care 3 ocupate de cadre în rezervă.

În total, aproape 200 de locuințe de serviciu sunt ocupate în acest moment de persoane care nu mai sunt active în instituțiile respective, iar chiria percepută de stat este moderată și în multe cazuri foarte mică comparativ cu piața liberă.

De ce se propune această schimbare

Potrivit notei de fundamentare a proiectului:

• locuințele de serviciu au fost create ca un instrument temporar de sprijin pentru angajații activi care nu dețin locuințe proprii în zonele de lucru;
• legislația actuală este considerată neclară și inegală, permițând păstrarea locuințelor de persoanele care nu mai activează în instituție;
• măsura vizează redistribuirea fondului locativ către personalul activ care are nevoie de sprijin locativ și eliminarea utilizării privilegiate după încetarea raportului de serviciu.

Proiectul trebuie întâi să fie avizat la nivel guvernamental și apoi votat în Parlament pentru a deveni lege. Adoptarea poate veni în următoarele săptămâni, odată cu discuțiile despre alte pachete legislative privind pensiile speciale și reforma în justiție aflate în centrul dezbaterilor publice și politice.