Sfânta Muceniţă Filofteia, patroana spirituală a copiilor și mamelor. Ce nu ar fi bine să faci pe 7 decembrie

Sfânta Muceniță Filofteia, patroana spirituală a copiilor, a tinerilor și a mamelor, ocrotitoarea celor săraci, este pomenită de Biserica Ortodoxă pe 7 decembrie.

Sfânta Muceniţă Filofteia şi-a încredinţat sufletul Domnului, la o vârstă fragedă, doar 12 ani. A trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării. Numele său se traduce prin „iubitoare de Dumnezeu”.

A fost martirizată de tatăl sau, la doar 12 ani. Una din îndatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Însă, Filofteia întâlnea în drum mulţime de săraci şi, fiind milostivă împărţea din ea săracilor, atrăgând nemulţumirea şi reproşul părintelui. Într-una din zile, tatăl descoperă fapta ei şi orbit de furie scoate barda pe care o avea la el şi o loveşte pe faţă. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior şi a murit.

Istoria arată că moaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană.

Sfânta este pomenită de Biserica Ortodoxă pe 7 decembrie (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a două zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi), scrie crestinortodox.ro.

Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, din cauza stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe” şi „Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se află în paraclisul acestei mănăstiri.

Moaştele Sfintei Filofteia sunt întregi, într-o raclă de argint aurit. Există un blestem prin care sunt blestemaţi cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaşte.

Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită. În tradiţie, Sfânta Filofteia este o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită şi „aducătoarea de ploi”. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de seceta, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţă lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate.

Se spune că pe 7 decembrie, nu este bine să se utilizeze obiecte ascuţite în casă. De asemenea, nu se taie pâinea cu cuțitul.