Sfântul Vasile, sărbătorit de Biserică în 1 ianuarie. Tradiții, obiceiuri și superstiții din prima zi a anului 2024

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, este sărbătorit de Biserică în 1 ianuarie. Este un nume important în istoria creștinismului.

Este primul ierarh care a întemeiat, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci.

Se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.

Sfântul Vasile este considerat ocrotitorul săracilor și păzitor de duhuri rele.

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare. Familia

Pe 1 ianuarie este prima mare sărbătoare pentru creștini din noul an, potrivit calendar ortodox.

S-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă. Aceasta a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei fiind trecuţi în rândul sfinţilor.

A avut patru fraţi şi o soră:

• Sfânta Cuvioasă Macrina, prăznuită la 19 iulie
• Petru, fratele său mai mare, a fost episcop al Sevastiei
• Grigorie a fost episcop al Nissei
• Navcratie a fost pustnic şi făcător de minuni.

Sfântul Vasile – episcopul Cezareei

Studiile le-a făcut în Cezareea, la Constantinopol şi la Atena. Acolo a legat o strânsă prietenie cu Sfântul Grigorie de Nazianz.

Din Atena, Sfântul Vasile s-a întors în Cezareea unde a înfiinţat o şcoală de retorică. În anii următori a făcut o lungă călătorie pe la toate mănăstirile din Egipt, Palestina şi Sinai.

S-a închinat la Mormântul Domnului şi a primit botezul în râul Iordan, după obiceiul din primele secole creştine.

Când s-a reîntors în Cezareea Capadociei, Sfântul Vasile a fost hirotonit preot de episcopul Cezareei, Ermoghen.

S-a retras la o mănăstire din Pont, unde a dus o viaţă de asceză şi rugăciune.

După o vreme, venind din nou în Cezareea Capadociei, a fost hirotonit episcop.

Sfântul Vasile. Nume important în istoria creștinismului

În această calitate a început o pastoraţie pe care a dedicat-o îndeosebi celor nevoiaşi. A organizat renumitele azile, spitale şi case de educare a celor căzuţi moral. Erau numite „Vasiliade”.

Sfântul Vasile s-a arătat ca un adevărat stâlp al Bisericii, fiind un nume de referinţă în istoria creştinismului universal.

Scrierile sale conţin

• lucrări de dogmatică: „Contra lui Eunomiu” sau „Despre Sfântul Duh”
• lucrări ascetice: „Regulile vieţii monahale”, „Despre judecata lui Dumnezeu”
• comentarii: „Omilii la Hexameron”
• numeroase cuvântări şi epistole.

A alcătuit o Sfântă Liturghie ce-i poartă numele şi Molitfele Sfântului Vasile cel Mare.

A plecat din această lume la vârsta de 45 de ani (333-378), potrivit Agerpres.

A păstorit Biserica timp de 8 ani, 6 luni şi 16 zile.

Sfântul Vasile. Tradiții și obiceiuri

Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

De Sfântul Vasile, există obiceiul de a ura. Se spune că s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi. I-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.

Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune.

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”. Stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri.

Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite în cazul demonizaţilor sau pentru cei care au nevoie de aceste rugăciuni.

Dezlegarea anului: tinerii colindă pe străzi și fac zgomot. Astfel alungă spiritele rele, seceta și dăunătorii recoltei.

Feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim căşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

Aflarea alesului: În unele zone rurale, fetele nemăritate construiesc punți din două crenguțe de măr dulce. Pun busuioc, o pară de argint cu fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Dacă puntea este plină de brumă, se spune că fata se va căsători cu un bărbat bogat. În caz contrar, soțul ei va fi sărac.

Fetele nemăritate se duc în grajd sau în cocină, lovesc vaca sau porcul cu piciorul şi spun „anul acesta“ sau „anul viitor“. Dacă porcul guiţă, ori vaca se mişcă de la prima strigare, fata se va mărita în următoarele luni. În cazul în care se mişcă la vreuna din următoarele strigări, fata se va căsători peste unul sau peste doi ani.

1 ianuarie. Sorcova

Copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.

Sorcova era confecţionată, la început, dintr-una sau mai multe ramuri de pomi fructiferi sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit din ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie).

Apoi, sorcova a început să fie confecţionată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un clopoţel.

Astăzi, sorcova este făcută din hârtie colorată şi flori artificiale. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Sfântul Vasile. Superstiții din prima zi a anului

Se spune că aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, așa va fi tot anul. Ar fi bine ca prima persoană care vă intră în casă să fie bărbat. Sau o persoană brunetă.

• de Anul Nou se înnoiesc toate; pune-ți un gând bun
• se spune că ar fi bine să bei vin; pentru sănătate în noul an
• pentru spor la lucru în noul an, pe nemâncate, fiecare ia unealta cu care muncește; o învârte de trei ori
• pentru belșug în familie: se fierbe în oală un cap de porc
• pentru noroc: să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac
• dacă dormi de Sfântul Vasile, se crede că riști să fii leneș tot anul
• aşa cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul; dacă e zăpadă și pe ea se văd steluțe, vor fi multe cununii; dacă ninge, anul va fi îmbelşugat; dacă este senin și ger, oamenii vor fi sănătoşi tot anul