Show televizat cu probe în peșterile din Apuseni, ritualuri dacice și vampiri în noua strategie pentru promovarea turistică a României

Agenţia Naţională pentru Turism prezintă Strategia pentru Dezvoltare şi Marketing, cu propuneri pentru promovarea turistică a României. Printre altele, se are în vedere organizarea unui concurs, difuzat în cadrul unui show televizat, la nivel internaţional, în care participanţi de peste hotare vor experimenta călătoria cu mocăniţa, vor dormi în căpiţe de fân ori în peşteri din Apuseni sau vor face sarmale şi mămăligă.

Locaţiile din Transilvania sunt unele dintre cele mai atractive pentru turiştii străini, iar judeţul Alba se bucură de obiective turistice diverse, unele dintre ele unice, astfel încât este amintit de mai multe ori în strategia de promovare turistică realizată de ANT.

De la Cetatea Alba Carolina, la sate tradiţionale şi localităţi din mediul rural cu arhitectură bine conservată ori locaţii pline de legende, judeţul poate fi inclus în trasee regionale şi naţionale.

Concurs difuzat în show televizat internaţional. Printre probe, călătorie cu mocăniţa, ritualuri dacice şi dormit în peşteri sau căpiţe de fân din Apuseni

Una dintre ideile promovate în strategie este organizarea unui concurs difuzat în cadrul unui show televizat (pe modelul show-ului de televiziune “Supravieţuitorul”, de exemplu).

Un număr de 20 de participanţi, selectaţi la nivel internaţional, vor trece prin mai multe probe, vor trebui să resolve mistere / quizuri şi să trăiască experienţe specifice în diferite zone al ţării, în intervale de timp predefinite. Concursul va dura 30 de zile şi se va baza pe stimularea celor cinci simţuri – văz, auz, miros, gust, pipăit plus al 6-lea simţ, specific României, se precizează în strategie.

„În rezolvarea acestor quizuri, aceştia se vor deplasa cu maşini de teren puse la dispoziţie de organizatori, dar vor folosi şi alte mijloace de transport, care să sublinieze de fapt, autenticitatea şi farmecul României: mocăniţa, cal fără şa, şareta, căruţa cu cai, vor face autostopul, vor mâna un car cu boi, vor lua telecabina, etc. Autoturismele vor avea echipamente wi-fi, astfel încât concurenţii să poată comunica în permanenţă online, intrând în live-uri, folosind hashtag-uri, specifice fiecărei etape (dezlegarea unui mister, ajungerea la o destinaţie etc).

Fiecare cheie va fi un symbol al României: masca dacică, nodul dacic, mărţişor, usturoi, crucifix şi orice alt simbol căruia printr-o poveste i se poate creşte notorietatea.

La probe vor fi introduse indicii legate de moroi, vârcolaci, pricolici, iele şi alte elemente specifice tradiţiilor româneşti”, este descrierea concursului.

Exemple de probe:

Participanţii vor avea de trecut probe pentru a trăi experienţe specifice în ţara noastră.

– vor dormi în castele/ conace a căror legendă implică existenţa unor fantome şi vor trebui să depăşească nişte obstacole legate de apariţia acestora

– vor fi duşi în zone misterioase, cu o energie deosebită: Sfinxul, Peştera Polovragi, Pădurea Hoia-Baciu, Sarmizegetusa Regia, pentru a căuta comori dacice sau pentru a participa la ritualuri străvechi din România (ritualuri dacice, ritualul lui Zamolxe, similar cu Sânzienele), urmărind îndeplinirea anumitor paşi

– vor dormi în căpiţe de fân în Apuseni, în peşteri faimoase (Peştera Urşilor, Peştera Muierii), în casele localnicilor (se vor alege sate cu notorietate şi poveşti inedite, cum ar fi Palilula, faimos pentru pe cale de dispariţie şi a filmului cu acelaşi nume, regizat de Silviu Purcărete, 2 Mai, satul în care răsare marea, Charlottenburg, singurul sat rotund din România, Drăguş, satul Zmeilor etc.)

– vor trebui, de exemplu, să împăturească câte 200 de sarmale şi să facă mămăligă într-un timp predefinit

– vor trebui să realizeze, sub îndrumarea meşterilor olari, câte o piesă ceramică care va trebui să se potrivească într-un fel de puzzle aplicabil tuturor concurenţilor, potrivit indiciului din etapa respectivă.

Premiul pentru o etapă intermediară poate fi acordarea unui tichet „100% Romanian Pampering” concurentului aflat în fruntea clasamentului, beneficiind de un tratament SPA la o staţiune balneară din România, mai precizează iniţiatorii strategiei.

Acest concurs este inclus la categoria promovare prin comunicare offline, ce include şi promovarea prin campanii de plasare în seriale TV new age, populare, produse în principal în SUA sau Bollywood – să fie folosite locaţii din România pentru filmarea unor părţi din producţiile TV, locaţii ce vor fi incluse ulterior în trasee turistice, pe baza acestor filme populare.

Alte propuneri din strategia naţională de promovare turistică şi locaţii din Alba

Viziunea de marketing promovată este “proiectarea imaginii României ca o destinaţie turistică de calitate, unică, inovativă şi verde, prin continuarea exerciţiului de poziţionare realizat în anii anteriori şi adaptarea permanentă a acestuia prin politici şi instrumente moderne”.

Astfel, se au în vedere, printre altele, digitalizarea oraşelor, atragerea lanţurilor hoteliere naţionale şi internaţionale, promovarea turismului pentru tineret, pachete city break, circuite turistice cu împrejurimile marilor oraşe, dezvoltarea centrelor istorice, oraşele inteligente, cicloturism, yachting, dezvoltarea turismului stomatologic, medical, estetic, revigorarea sectorului de tratament şi terapii anti-ageing, sprijinirea inovaţiei, tratamentelor şi produselor wellness, turism gastronomic şi oenologic, dezvoltarea rutelor culturale, a potenţialului speologic (amenajarea de noi peşteri) şi salinelor, ecoturism şi turism de aventură, specializare tematică a pensiunilor turistice şi agroturistice, promovare în mediul online şi pe social media, valorificarea creaţiei artizanale, agroturism.

Judeţul Alba poate fi implicat în focusarea mesajelor de comunicare şi promovare în anul 2018 pe tema “100 de ani de la Marea Unire”, continuarea asocierii cu obiective turistice – Cetatea Alba Carolina, Mocăniţa, promovarea unor evenimente cu specific local – Ziua Iei sau circuit mountain bike pe Transalpina.

La categoria “Drumuri verzi – trasee turistice în zone etnofolclorice tradiţionale”, este amintită în strategie explorarea obiectivelor de patrimoniu – mănăstiri, situri arheologice, biserici fortificate.

Ca exemplu, Ţara Moţilor, cu satele tradiţionale din Valea Arieşului, inclusiv biserici din lemn şi Parcul natural Apuseni (fenomene carstice unice în România, Gheţarul Focul Viu, peştera Scărişoara etc).

La categoria “Valorificarea şi conservarea arhitecturii tradiţionale”, iniţiatorii strategiei dau ca studiu de caz satul Rimetea din judeţul Alba – prima şi singura localitate rurală din România distinsă cu premiul “Europa Nostra”, în 1999, de Comisia Europeană, pentru conservarea patrimoniului cultural şi arhitectonic.

Are 300 clădiri laice tradiţionale, cea mai veche moară de apă funcţională din regiune, urmele minelor de fier, morminte de familie săpate în stâncă, unice în România, biserica unitariană, secolele XVII-XVIII. Din octombrie 2000, este zonă arhitecturală urbană protejată, de către Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. A fost inclusă de Ministerul Culturii pe lista propunerilor pe care le are România pentru patrimoniul mondial UNESCO (data de înscriere 1 februarie 2012).

Materiale de promovare neconvenţionale: mascota de ţară şi paşaport de România

Şi alte idei sunt promovate în strategie, menite să asigure atractivitatea locaţiilor din România.

Se propune organizarea unui concurs online prin care publicul român să poată alege trei produse româneşti care să devină simboluri la nivel naţional.

De asemenea, se are în vedere dezvoltarea brandului “ambasadorii turismului românesc2 – personalităţi recunoscute internaţional, care să povestească experienţe proprii.

Mascota de ţară: precum Waldo – New York sau Yuruchara – Japonia. Va fi la început un personaj desenat virtual, cu nume şi înfăţişare relevante pentru specificul românesc, care va face interacţiunea online mai prietenoasă cu turiştii. Alegerea mascotei de ţară se va face prin concurs de idei în mediul online.

„Paşaport de România”: suvenir cu forma similară unui paşaport; filele acestuia vor avea desenate pe fundal principalele obiective turistice din România. „În momentul în care turistul vizitează unul dintre aceste obiective, i se va ştampila paşaportul cu o ştampilă unică, inscripţionată cu designul respectivului obiectiv şi loc pentru a trece data vizitei”, se precizează în strategie.