Spațiile verzi din Alba Iulia, mult sub normele europene. PROIECT: Exproprieri pentru înființarea de parcuri

Mai mulți parlamentari propun introducerea în Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a lucrărilor de înființare, protejare și punere în valoare a spațiilor verzi. Aceștia susțin că mai multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene de asigurare a unui spațiu verde în intravilan de minimum 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. Potrivit INS, în municipiul Alba Iulia se înregistrau, în 2016, doar 15 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, mult sub limita europeană.

Potrivit Legii nr. 33/1994, exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească. Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, înregistrată la Senat în data de 6 februarie, introduce, printre lucrările de utilitate publică, înființarea, protejarea și punerea în valoare de spații verzi.

„În contextul în care multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu, transpuse prin Art. 2 al OUG 114/2007, de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor și are deschise mai multe cazuri de infringement privind calitatea aerului, considerăm oportun ca utilizarea instrumentului exproprierii să fie încurajată și clarificată pentru autoritățile locale care doresc să realizeze spații verzi, în condiții uzuale

Existența spațiilor verzi la nivelul comunităților locale oferă o serie de beneficii de mediu, precum o mai bună calitate a aerului, apei și solului” , explică inițiatorii, în expunerea de motive.

Conform datelor INS, aferente anului 2016, în orașele din România, spațiile verzi sunt deficitare în raport cu normele europene (26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor) și în raport cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (50 mp de spațiu verde pe cap de locuitor), suprafața medie națională a spațiilor verzi pe cap de locuitor în mediul urban fiind de 21,43 mp.

La nivelul municipiilor de județ, în 2016, Bucureștiul înregistra doar 21,44 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, Cluj-Napoca 25,30 mp/locuitor, Timișoara 15,82 mp/locuitor, Constanța 13,26 mp/locuitor, Alba Iulia 15,09 mp/locuitor, Iași 18,80 mp/locuitor.

„România înregistrează valori sub nivelurile asumate în ceea ce privește poluarea aerului cu particule solide, în special în marile orașe. Calitatea aerului în orașe este periclitată, iar creșterea suprafețelor cu spații verzi asigură o rețea verde la nivelul orașului. Împreună cu o administrare atentă și eficientă a acestora ar duce atât la îmbunătățirea calității aerului cât și la conformarea cu reglementările UE. În plus, după cum arată studiile, prezența și accesul locuitorilor la spațiile verzi contribuie semnificativ la creșterea calității vieții, având o legătură directă atât pentru sănătatea fizică cât și pentru cea psihică a locuitorilor orașelor”, se mai precizează în expunerea de motive a propunerii legislative.

Potrviti inițiatorilor, retrocedările se consituie, de asemenea, în unul din factorii cu impact negativ asupra spațiilor verzi, ducând la restrângerea suprafeței acestora, motiv pentru care se impune crearea unui cadru legal și instrumente juridice prin care să se asigure păstrarea destinației de spațiu verde.

Proiectul propune modificarea art. 6 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică astfel:

„Sunt de utilitate publică lucrările privind: prospecțiunile și explorările geologice, extracția și prelucrarea substanțelor minerale utile; instalații pentru producerea energiei electrice; căile de comunicații, deschiderea, alinierea și lărgirea străzilor; sistemele de alimentare cu energie electrică, telecomunicații, gaze, termoficare, apă, canalizare; instalații pentru protecția mediului; îndiguiri și regularizări de râuri; lacuri de acumulare pentru surse de apă și atenuarea viiturilor; stații hidrometrice, seismice și sisteme de avertizare și prevenire a fenomenelor naturale periculoase și de alarmare a populației; sisteme de irigații și desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adâncime; clădirile și terenurile necesare construcțiilor de locuințe sociale și altor obiective sociale de învățământ, sănătate, cultură, sport, protecție și asistență socială, precum și de administrație publică și pentru autoritățile judecătorești; salvarea, protejarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor de protecție a acestora și a zonelor protejate, precum și a parcurilor naționale, rezervațiilor naturale și a monumentelor naturii; înființarea, protejarea și punerea în valoare de spații verzi, prevenirea și înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale – cutremure, inundații, alunecări de terenuri; apărarea țării, ordinea publică și siguranța națională”.