Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Supraimpozitarea pensiilor speciale. Care a fost cea mai mare pensie de serviciu achitată în luna mai

Publicat

În România, aproape 9.900 de persoane primesc pensii de serviciu. Cea mai mare pensie medie din această categorie, achitată pe luna mai, a fost de 20.487 de lei, pentru un pensionar din sistemul de justiție. În această perioadă sunt discuții legate de supraimpozitarea veniturilor mari.

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, în luna mai 2022, de 9.826. Cei mai mulți, respectiv 4.672, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor.

La această categorie, s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu: 20.487 de lei, din care 19.137 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.110 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Alte pensii de serviciu

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat în luna mai 772 persoane. Pensia medie era de 5.786 de lei, din care 2.830 de lei suportați de la bugetul de stat.

În ceea ce privește beneficiarii Legii nr. 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 737 de persoane. Pensia medie la acest capitol era de 4.924 de lei (2.529 de lei de la bugetul de stat).

De Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.394 de pensionari. Pensia medie: 11.345 de lei, din care 7.522 lei suportați din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi au fost acordate pentru 569 de persoane. Media era de 8.464 de lei, din care 3.417 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 1.682 de pensionari. Pensia medie era de 4.964 de lei, din care 2.556 de lei suportați din bugetul de stat.

Supraimpozitarea pensiilor speciale, cerută de PSD

PSD propune în cadrul Coaliției dezbateri pentru supraimpozitarea veniturilor mari.

„Având în vedere principiile de echitate şi solidaritate socială care trebuie să fundamenteze reforma sistemului fiscal din România, în viziunea PSD este necesară o diferenţiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor în funcţie de veniturile acestora.

Prin urmare, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari şi impozite mai mici pentru cei cu venituri mici”, a precizat PSD într-un comunicat de presă.

Propunerile PSD:

  • supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul Președintelui României
  • supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depășește pragul 9.000 de lei (cinci pensii medii nete) și de 90% pentru ceea ce depășește 18.000 lei (10 pensii medii nete)
  • aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%
  • o contribuție pentru Sănătate și Educație de 0,5% din cifra de afaceri plătită de companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Măsura va avea caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.

PSD a anunțat că se opune scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la 1 milion de euro la 67.000 de euro venituri, cum a propus fosta guvernare atunci când a negociat Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Potrivit PSD, ”cel puțin în prima fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro, astfel încât cea mai mare parte a acestor companii să continue să beneficieze de un regim fiscal favorabil (impozit de 1% din cifra de afaceri), care să le permită dezvoltarea economică. În prezent, circa 100.000 de IMM-uri au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro și 500.000 de euro”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comentarii

  1. pilu

    duminică, 19.06.2022 at 22:03

    Vezi ce tâmpenii au făcut PNL-iştii. Acum ei nu mai caută să îndrepte prostia, o lasă pe mâna PSD-ului.

  2. Dilema

    luni, 20.06.2022 at 06:46

    De ce nu raportam supraimpozitarea la o pensie medie a tuturor romanilor, nu la cea a presedintelui ? Cu ce sunt mai speciali smecherii obedienti din orice sector bugetar, decat poporul ? Au facut ceva pt popor, in afara faptului ca il sfideaza cu costumele talia XXL ?

  3. Duta Mariana

    luni, 20.06.2022 at 09:36

    Pensii speciale = Furt din banul public, Legiferat de către parlament, ccr și avocata popoului, toți beneficiari și ai acestor abuzuri total nesimțite. De ce in 2009, au fost desființate toate pensiile speciale (reînființate ulterior de psd-istul Ponta), iar acum nu se poate?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

Apare o nouă taxă pentru fiecare gospodărie din România și UE: impozitul pe amprenta de carbon. Anunțul ministrului Mediului

Publicat

Apare o nouă taxă: România va fi obligată să impoziteze fiecare gospodărie, iar taxa va fi calculată în funcție de gradul de poluare pe care aceasta îl generează.

Anunțul a fost făcut marți, 5 iulie, de către ministrul Mediului, Tanczos Barna care a precizat că a Mediu a precizat că noua taxă va fi introdusă din 2027 la nivelul UE.

O serie de decizii importante  au fost adoptate la cea mai recentă reuniunea de la Luxembourg a miniștrilor mediului din UE.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna a participat la această reuniune și a precizat că deciziile luate vor avea un impact direct asupra fiecărui cetățean european, inclusiv a celor din România.

YouTube video

”În primul și în primul rând, deciziile vizează reducerea emisiilor de carbon în sectorul rezidențial și sectorul de mobilitate. Sectorul rezidențial înseamnă că Fondul social de climă, care se constituie din 2027, se va alimenta prin introducere a unor taxe de carbon la nivelul fiecărui cetățean care locuiește undeva în UE și care, prin încălzirea locuinței sau prin folosirea energiilor emițătoare de dioxid de carbon, poluează.

Acest lucru înseamnă că la nivelul fiecărei gospodării se va calcula amprenta de carbon și se vor aplica niște taxe”, a anunțat ministrul Mediului. Acesta a explicat că ”cel mai simplu exemplu este taxa pe gaz, pe gazele naturale care se ard practic în centrale individuale la nivelul fiecărui apartament”.

”Va fi o taxă din 2027 pe care o va plăti fiecare cetățean european, nu este doar România, ci se aplică pentru toate cele 27 de state europene.

Spre surprinderea mea, chiar și pe ultima sută de metri, (o parte din statele membre – n.r.) au fost extrem, extrem de ambițioase și nu a vrut să audă nimeni nicio secundă despre eliminarea acestor taxe noi, în ciuda discuțiilor și a obiecțiunilor și în ciuda situației actuale, în ciuda războiului”, a precizat Tanczos Barna.

Noua politică de mediu vine în contextul în care Uniunea Europeană  își propune să devină independentă energetic în raport cu Rusia.

”Filozofia Comisiei este că putem scăpa de presiunea Rusiei și putem scăpa de expunerea totală la Rusia sau la gazele rusești doar prin eliminarea totală a gazului din balanța energetică.

Și nu prin schimbarea furnizorului, ci prin eliminare a gazului din balanță”, a mai spus Tanczos Barna în cadrul emisiunii AgroStrategia, la TVR, potrivit Agrointeligența.

La sfârșitul anului trecut, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul COP26 privind schimbările climatice, că Uniunea Europeană va institui „în trei ani” o taxă vamală pe CO2, adică taxarea emisiilor de carbon asociate fabricării unor anumite produse, relata agenţia EFE, citată de Agerpres.

sursa foto: arhivă

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lovitură pentru pensionarii din MApN, MAI și SRI: pensiile vor fi supuse principiului contributivității, în noua lege

Publicat

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității. Acest lucru îi vizează pe foștii angajați din MApN, MAI și SRI. 

Informația a fost publicată de Economedia, care citează surse guvernamentale, care spun că noua lege aflată în lucru în prezent va merge strict pe criteriul contributivității.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor.

Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”.

Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

Acum, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor, au spus sursele guvernamentale pentru Economedia.

Informația a fost vehiculată și în luna februarie, într-un document a Comisiei Europene, transmis Ministerului Muncii.

„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii.

Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă”, se arată în documentul amintit.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Preț record la gazul importat de România. Este de aproape șapte ori mai mare față de anul trecut. Ce cantitate se află în depozite

Publicat

Datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna aprilie gazul a intrat în ţară cu un preţ de 1.200 dolari/mia de metri cubi (491 lei/MWh), un record absolut.

Pentru comparaţie, în aprilie 2021 preţul gazului importat era de 185 de do­lari pe mia de metri cubi. Pe Bursa de la Viena, CEGH, tranzacţiile pentru iarnă se încheie la un preţ de peste 2.000 de dolari pe mia de metri cubi.

„În situaţia geopolitică de acum, sin­cer mă aşteptam să vină ga­zele pes­te mine, să fie o cerere mare de injecţie în depozitele subtera­ne. Dar din cererile de rezervare văd că majo­ritatea cantităţilor ar urma să vină în octom­brie şi nu înţeleg de ce“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din ca­pa­citatea de înmagazinare a României.

Po­trivit acestuia, acum de­pozitele sunt pline în proporţie de 44% în contextul în care sunt de­ja state europene, cum este cazul Poloniei, care au depozitele pline pentru pregătirea iernii.

„Noi putem injecta circa 20-22 de mili­oane de metri cubi pe zi, dar lucrăm la o ca­pa­citate de circa 40%. Mai departe, pe zona de extracţie, deja putem ajunge la 30 de mili­oane de metri cubi pe zi. Dar eu nu simt o preocu­pare în acest moment în direc­ţia în­magazină­rii, iar asta vine din politicile co­mer­ciale ale companiilor. Degeaba am eu ca­paci­tatea de extracţie, dacă nu am ener­gia în de­po­zite.“

Nicolae Ciucă: Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie

Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă elaborată înainte de 1 aprilie şi a menţionat că pentru această iarnă preţul este cel reglementat prin această ordonanţă a declarat premierul Nicolae Ciucă

„Vom putea să susţinem că pentru iarna viitoare avem gaz. Preţul gazului în momentul de faţă nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru această iarnă, iarna 2022/2023, preţul este reglementat prin această ordonanţă”, a explicat premierul.

„Am şi spus cât se poate de clar că de la o zi la alta situaţia este cât se poate de dinamică. Şi atunci când am decis în coaliţie să emitem această ordonanţă cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca, în funcţie de evoluţie, în funcţie de dinamica pieţei, să continuăm să monitorizăm şi să analizăm astfel încât, înainte ca ordonanţa să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens”.

Surse Digi24: Guvernul ia în calcul raționalizarea gazelor pentru companii în această iarnă

Surse guvernamentale au declarat, luni, pentru Digi24.ro, că Guvernul ia în calcul raționalizarea gazului natural pentru companii în această iarnă, dacă vor fi probleme de aprovizionare. Sursele citate susțin că pentru populație gazul nu va fi raționalizat, iar prețul va rămâne plafonat până anul viitor în aprilie.

România își asigură în acest moment în proporție de 85% necesarul de gaze naturale, urmând ca în perioada următoare, odată cu creșterea producție de gaz din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil & Gas procentul să ajungă la 90%.

Guvernul caută deja surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale. În acest sens, urmează să fie semnat un memorandum cu Emiratele Arabe Unite, însă surse guvernamentale susțin că în discuțiile avute până acum, Emiratele au transmis părții române că vor putea asigura aprovizionarea cu gaze doar în anumite condiții, în funcție de disponibilitate. În același timp, se încearcă aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan.

Există discuții și cu Turcia pentru tranzitul gazului din Azerbaidjan, precum și pentru descărcarea de gaz natural lichefiat din Emirate. De asemenea, gazul natural lichefiat poate fi adus și din Statele Unite.

Totuși, dacă România nu va reuși să își asigure necesarul de gaze din import în această iarnă, Guvernul analizează deja posibile măsuri.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Analist economic: Rata la un credit de 250.000 de lei, luat pe 30 de ani, se va dubla. ”Ne așteaptă o primăvară foarte scumpă”

Publicat

Ratele vor crește foarte mult în perioada următoare, spune analistul financiar Adrian Negrescu. Acesta a comentat, într-un interviu pentru Europa Liberă, creșterea ROBOR, majorarea dobânzii cheie de către BNR și creșterea inflației. 

De asemenea, a oferit și un exemplu legat de modul în care vor crește ratele. 

”Majorarea dobânzii cheie cu un punct procentual va duce la o creștere a indicelui ROBOR cu unul până la două puncte procentuale și a IRCC-ului, probabil din toamnă, cu un asemenea nivel.

Ne așteptăm la un ROBOR de 7-8% e luna viitoare și la un IRCC de peste 5% undeva în luna octombrie.

Asta va însemna că, de exemplu, rata la un credit imobiliar de 250.000 de lei luat pe 30 de ani va ajunge undeva la 2.600 de lei, în condițiile în care anul trecut rata era de 1.350-1.400 de lei.

Putem vorbi de o dublare a ratelor în viitor. Acum, pentru același credit, rata este deja de 2.200 de lei, deci cu aproape 1.000 de lei mai mare față de anul trecut.

Ne așteaptă, din păcate, o primăvară a anului 2023 extrem de scumpă, mai scumpă decât cea din din acest an pentru că prin compensarea facturilor la energie și gaze nu am făcut altceva decât să ascundem gunoiul sub preș” a spus acesta pentru Europa Liberă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax