Tezaurul de la Lupu și Colierul de la Căpâlna care au fost la muzeul jefuit din Olanda s-au întors la Muzeul Unirii din Alba Iulia

Cele zece piese de muzeu care au fost trimise de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, în exopziția dacică de la muzeul din Olanda, s-au întors în siguranță, în Alba. 

Este vorba despre expoziția dacică de la Muzeul din Drents, din Olanda, de unde a fost furat cofiul dacic din aur. Cele zece piese din patrimoniul muzeului vor fi prezentate joi, 13 februarie într-o conferință de presă, la Muzeul Unirii din Alba Iulia. 

La scurt timp după ce s-a aflat de jaf istoricul Liviu Zgârciu a spus că din surse neoficiale, piesele de la Alba Iulia sunt în regulă: nu au fost furate și nu au fost deteriorate.

Piesele erau asigurate, a mai spus Liviu Zgârciu în acel moment.

Tezaurul de la Lupu, prezent în expoziția dacică de la Drents

Tezaurul dacic de la Lupu a fost descoperit absolut întâmplător în 1978, în cimitirul noii localităţi Lupu (comuna Cergău, judeţul Alba).

Constă într-un vas de bronz şi un număr de zece piese de argint. Tezaurul conţine două fibule, şapte plăci cu reprezentări zoomorfe şi antropomorfe (figuri cu zeiţe) şi un vas semisferic din argint.

E posibil ca obiectele să fi făcut parte din componența unui costum ceremonial aparţinând unui preot.

Ceea ce este de o importanţă excepţională în problema cunoaşterii unor aspecte ale religiei dacice.

În plus, plăcile redau motive iconografice, din care se desprind scene reprezentând „Marea Zeiţă”, „Cavalerul trac” şi altele.

Datat în secolul I, înainte de Hristos, tezaurul de care vorbim a fost ascuns într-un vas de bronz, în condiţii nefavorabile.

Din fericire însă, tezaurul a fost donat Muzeului Național al Unirii, unde se va afla din nou, odată ce piesele se vor întoarce din Olanda.

Colierul de la Căpâlna: povestea unei bijuterii misterioase

Colierul de la Căpâlna este datat în secolul II-I î.Hr. A fost găsit împreună cu doi cercei în 2003, în timpul unei săpături arheologice şi sustrasă de către braconieri arheologici.

Aceştia au scos aceste piese din situl de la Căpâlna şi le-au transportat prin toată Europa. Piesele au fost scoase la vânzare în Germania, la preţul de 35.000 euro.

Colierul are 73,07 grame, iar cerceii cântăresc, unul 13 grame, celălalt 14 grame, iar împreună, colecţia cântăreşte aproximativ 100 de grame de aur.

Colecţia nu este o creaţie locală, cerceii au fost realizaţi prin mai multe tehnici: împletire, gravare.

Modelul, „nodul lui Heracle” este unul obişnuit în lumea elenistică şi în cea romană şi avea rolul de a apăra posesorul de spiritele rele.

„Sunt nişte piese foarte importante, pentru că au o poveste interesantă. Piesele au fost create undeva pe ţărmul Mării Negre.

În anul 55 î. Hr., Burebista a cucerit litoralul Mării Negre, cetăţile Olbia şi Apollonia. Evident, bărbaţii care s-au întors împreună cu Burebista au venit şi cu soţiile lor, iar aceste piese ar putea să aparţină unei astfel de doamne, care a fost înmormântată la Căpâlna”, a povestit Gabriel Rustoiu, directorul muzeului, cu prilejul unei expoziții.