Totul despre vortexul polar care îngheață Europa: ce este și cum funcționează. Cum va arăta vremea după destrămarea lui

Meteorologii europeni încearcă să explpice răcirea accentuată a vremii pe bătrânul continent și anomaliile care apar în zone de altfel calde.

Principala explicație constă într-o secvență de prăbușire a vortexului polar care a început la sfârșitul lunii decembrie 2020, cu un eveniment major de încălzire bruscă a stratosferei pe 5 ianuarie 2021. Succesiunea unor evenimente meteorologice pum pot schimba vremea în Europa și Statele Unite, în săptămânile următoare.

Vezi HARTA PÂRTIILOR de SCHI din județul ALBA și împrejurimi. Variantele de distracție pe schiuri cu tarife, program și acces

O analiză temeinică a fenomenului a fost realizată de severe-weather.eu, consultată de Alba24.ro

Principalul „jucător” în aceste evenimente meteorologice este, desigur, vortexul polar. Conectează fundul atmosferei (ceea ce în mod obișnuit numim vremea noastră) cu stratosfera de deasupra ei.

Vezi și VREMEA până în 8 februarie. Ninsori și GER în următoarele săptămâni. Meteorologii anunță temperaturi de minus 20 de grade

Un schimb puternic de energie între aceste două straturi poate perturba puternic dezvoltarea vremii în emisfera nordică.

Ce este vortexul polar

Toți norii (și vremea pe care o simțim) se găsesc în partea de jos a atmosferei numită troposferă. Atinge până la aproximativ 8 kilometri altitudine peste regiunile polare și până la aproximativ 14-16 km (9-10 mile) peste tropice.

Deasupra acestuia, există un strat mult mai profund numit stratosferă. Acest strat are o grosime de aproximativ 30 km și este foarte uscat.

În fiecare an, pe măsură ce ne îndreptăm spre toamnă, polul nord începe să se răcească. Dar atmosfera aflată mai la sud este încă relativ caldă, deoarece încă primește energie de la Soare.

Citește și BBC: Furtuna Filomena, care a făcut ravagii în Spania, vine spre România. ANM anunță Cod Galben de ninsori în 20 de județe

Polul nord primește foarte puțină lumină solară și energie termică, răcindu-se într-un ritm mai rapid.

Reducerea temperaturii înseamnă, de asemenea, o scădere treptată a presiunii peste polul nord. În stratosferă, procesul este același. Pe măsură ce temperatura scade peste pol și diferența de temperatură spre sud crește, o zonă cu presiune scăzută începe să se dezvolte peste stratosferă.

Este aproape ca un ciclon foarte mare, acoperind tot polul nord, până la latitudinile medii. Vortexul polar este prezent la toate nivelurile, aproape de la sol.

 

Puterea vortexului polar este cel mai adesea măsurată de puterea vânturilor din interiorul său. De obicei, acest lucru se face prin măsurarea vitezelor zonale (de la vest la est) în jurul cercului polar (latitudine 60 ° N).

Sistemul de monitorizare al NASA, arată că la începutul lunii decembrie, vortexul polar era la un nivel destul de puternic, atingând viteza zonală a vântului de 40 m/s. Problemele au început spre mijlocul lunii și mai ales spre sfârșitul lunii decembrie, când a început încălzirea stratosferică.

Spre mijlocul lunii decembrie, presiunea din nordul Pacificului a crescut. Circulația anticiclonică a devenit din ce în ce mai puternică, începând să golească puțină energie departe de vortexul polar și schimbându-i forma.

Până la sfârșitul lunii decembrie, Anticiclonul Pacific/Asia de Est a devenit o forță destul de mare, care acum scurge multă energie din vortexul polar.

La un moment similar, la sfârșitul lunii decembrie, a început o secvență de încălzire, din Europa până în Asia centrală. Vă amintiți temperaturile de Crăciun, din România, dar mai ales cele de Revelion?