Tradițiile și superstițiile lunii noiembrie. Sărbători și obiceiuri de ”brumar”, ultima lună de toamnă

Noiembrie, a 11-a lună a anului în calendarul gregorian, are 30 de zile. În tradiţia popular românească, luna noiembrie se numeşte ”brumar”, ”promorar”, ”viniver”, ”vinar”.

Marchează sfârşitul toamnei şi pregătirea pentru iarnă, anotimpul îngheţului şi al zăpezii.

Luna noiembrie – semnificații

Ziua are zece ore, iar noaptea 14 ore. Denumirea (lat. november) derivă de la cuvântul „novem”, care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman, care începea la 1 martie. Când au fost adăugate lunile ianuarie şi februarie în calendarul roman a devenit a unsprezecea lună a anului. Noiembrie este o lună de primăvară târzie în emisfera sudică şi de toamnă târzie în emisfera nordică.

La data de 22 noiembrie se face trecerea în semnul zodiacal Săgetătorul.

Noiembrie: Tradiţii populare şi creştine

Creştinii din întreaga lume încep pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, în această lună, odată cu Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, pentru Postul Crăciunului, care se încheie pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului.

Vezi POSTUL CRĂCIUNULUI 2022: Zilele cu dezlegare la pește, tradiții și obiceiuri

Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri, copiii se adună seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc.

În vechile calendare populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară.

Săptămânile lunii noiembrie – superstiții

Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară.

Are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra ta şi a turmelor de oi.

Vezi Calendar Ortodox noiembrie 2022: Toate sărbătorile religioase din luna lui Brumar

Cea de-a doua săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă, săptămâna în care începe împerecherea lupilor.

A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna, şi este marcată de sărbătoarea religioasă – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Se prezice că dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.

A patra săptămână este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, cel care îngheaţă apa şi coase răul. În Noaptea Sfântului Andrei, la 30 noiembrie, românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creştine. (”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” – 2000, Ion Ghinoiu)

Sărbătorile lunii noiembrie

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil

Arhanghelii din calendarul bisericesc ortodox sunt conducătorii cetelor de îngeri și sunt reprezentați cu aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiți în drumul lor spre Rai.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de proorocul Ilie.

Cunoscuţi drept conducătorii oştilor de îngeri, aceştia sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Se spune că fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții
• arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității. Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.
• în sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului

Cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

• se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
• Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.
• Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.
• Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.